VIDEO! CJ Vrancea a repartizat mai puțin de 30% din sumele cerute de localități. Comunele PNL au luat „partea leului”, în ciuda coaliției de la Guvernare

0
1110

Consiliul Județean Vrancea a aprobat astăzi, în ședință extraordinară, repartizarea a aproximativ 33 de milioane de lei către cele 73 de UAT-uri din Vrancea. Suma reprezintă mai puțin de 30 la sută din cât au cerut primarii, dar chiar și așa, și de această dată, „partea leului“ revine edililor PNL. Aceștia au parte de sume mult mai generoase raportat la primarii PSD, care primesc fonduri și de patru ori mai mici. Toate astea în ciuda faptului că banii vin de la Guvernul PSD-PNL, fiind astfel de așteptat, conform negocierilor politice, o distribuție echilibrată a banilor, către toate localitățile vrâncene. Numai că socoteala de la București nu s-a potrivit cu cea din târgul Focșanilor.

Grupul consilierilor PSD din CJ Vrancea a venit cu un amendament, pentru că „toate localitățile din județ trebuie să aibă șansa de a se dezvolta”. „Am analizat proiectul propus pentru distribuirea sumelor pe localități. Nu am ținut cont în formularea amendamentului doar de numărul de locuitori și am analizat în paralel excedentele bugetare și încheierea exercițiilor financiare din anul 2021 cât și fondurile pe care localitățile le-au mai primit în decursul anului trecut”, a precizat consilierul PSD Cătălin Răducanu. Doar că amendamentul nu a fost votat de majoritatea PNL-USR-ALDE, fiind aprobat proiectul inițiat de președintele CJ și al PNL Vrancea, Cătălin Toma.

Conform hotărârii aprobate de CJ, cele mai mari sume sunt primite de municipii și orașe, dar și aici apar discrepanțe flagrante. Dacă municipiul Focșani primește doar 500 de mii de lei, municipiul Adjud primește 2 milioane de lei, adică de patru ori mai mult. Care sunt diferențele și ce recomandă alocarea acestor sume, greu de găsit o explicație, alta în afară de latura politică. Și asta pentru că Focșaniul este condus de un primar PSD, iar Adjudul de un primar PNL. Dacă Focșaniul, conform recensământului populației din 2011, are aproape 80 de mii de locuitori și este municipiu reședință de județ, Adjudul are peste 17 mii de locuitori, adică o populație de peste patru ori mai mică decât cea a Focșaniului.

Situația este puțin mai echilibrată la celelalte orașe. Odobești și Panciu primesc câte 2 milioane de lei, iar orașul Mărășești primește 1,5 milioane de lei. În rest, comunele liberale primesc cele mai mari sume, astfel: Bălești-400 mii lei; Bîrsești – 400 mii lei, Biliești-500 mii lei; Bolotești-600 mii lei; Chiojdeni-500 mii lei; Ciorăști-600 mii lei; Dumitrești-600 mii lei; Garoafa-500 mii lei; Gura Caliței-500 mii lei; Homocea 600 mii lei; Jariștea 600 mii lei; Măicănești-500 mii lei; Nereju-500 mii lei; Slobozia Bradului-500 mii lei; Soveja-550 mii lei; Spulber 450 mii lei; Suraia-550 mii lei; Tâmboiești-600 mii lei; Tulnici-500 mii lei; Țifești 500 mii lei; Urechești-500 mii lei; Bordești-450 mii lei; Broșteni-450 mii lei.

Cea mai mare sumă dintre UAT-urile din mediul rural condusă de un primar liberal, respectiv Vizantea Livezi, primește suma de 700 mii lei. Conform aceluiași recensământ al populației din 2011, dacă Vizantea Livezi avea 3800 de locuitori, comuna Vânători avea peste 5 mii de locuitori. Ambele au cam aceeași suprafață dar Vizantea Livezi primește cu 500 de mii de lei mai mult.

Comuna Spulber este o comună mică de munte, cu multe probleme privind căile de acces către satele aparținătoare și cu o populație de 1279 persoane la recensământul din 2011. Cam aceleași probleme și aceeași populație se regăsesc și în comuna Năruja. Diferența este dată însă de sumele alocate. Năruja, condusă de un primar PSD,  primește 250 mii lei, iar Spulber, comună condusă de un primar PNL, primește 450 mii lei.

Comuna Ciorăști, care are 3 mii de locuitori, dar e condusă de primar PNL, primește 600 de mii de lei, în timp ce comuna Cotești, cu primar PSD, are peste 4600 de locuitori și primește doar 300 de mii de lei.

Și exemplele pot continua.

În referatul care însoțește proiectul de hotărâre se arată că UAT-urile din Vrancea au solicitat o sumă de aproape patru ori mai mare decât cea alocată. „Cu adresa nr.26.000/2021 s-au solicitat date de la toate unitățile administrativ teritoriale din Județul Vrancea. Din centralizarea acestora a rezultat un necesar de finanțare pentru anul 2022 în sumă de 111.335 mii lei (peste 111 milioane lei – n.r.). Prin comparația celor două cifre, rezultă că suma de repartizat reprezintă 29,63% din suma solicitată de unitățile administrativ teritoriale din județ“, se arată în referat.

Prin aceeași hotărâre, Consiliul Județean Vrancea va primi puțin peste 11 milioane de lei, reprezentând sumele defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor privind drumurile județene si comunale. „Având în vederea rețeaua mare de drumuri județene și importanța proiectelor de modernizare deja începute propunem ca întreaga suma reprezentând sume defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor privind drumurile județene și comunale să fie repartizată în bugetul propriu al Unității Administrativ-Teritorială Județul Vrancea“, se arată în referatul care însoțește proiectul de hotărâre.

În ședința de astăzi a fost vorba despre repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a fondului aflat la dispoziția Consiliului Județean constituit din cota de 6% din impozitul pe venit estimat a se încasa în anul 2022, precum și sumele defalcate din TVA și impozitul pe venit previzional pe anii 2023 – 2025.

Sumele repartizate vor avea ca destinație achitarea unor sume reprezentând cheltuieli de funcționare care nu pot fi finanțate din venituri proprii, inclusiv din impozitul pe venit și din sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale, precum și pentru susținerea proiectelor de dezvoltare locală și pentru proiecte de infrastructură care necesită cofinanțare locală (pe anul 2022), iar pe anii 2023-2025 pentru achitarea arieratelor provenite din neachitarea unor cheltuieli de funcționare și/sau de capital precum și pentru susținerea proiectelor de dezvoltare locală și pentru proiecte de infrastructură care necesită cofinanțare locală.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here