Inspectorul șef al ITRSV Focșani, Alexandru Lefter, a fost reținut marți seara de procurorii DNA – Serviciul Teritorial Ploiești, sub acuzația de luare de mită. Ieri, el a fost prezentat magistraților Curții de Apel Ploiești cu propunere de arestare preventivă, iar aceștia au emis un mandat de arestare pentru 30 de zile. Alexandru Lefter a fost reținut în dosarul retrocedărilor ilegale a peste 5.000 de hectare de pădure de la Buzău, dosar în care la finele anului trecut a fost arestat preventiv și fostul prefect de Buzău, Paul Beganu, dar și alte persoane.
Inspectorul șef al ITRSV este acuzat că a cerut unui afacerist, Gheorghe Ceteraș, arestat și el în dosar, suma de 25 mii euro și ar fi primit 15 mii euro, pentru a-și pune semnătura dar și ștampila instituției pe care o conduce pe un titlu de proprietate eliberat de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Buzău. Mai mult, Lefter i-ar fi promis denunțătorului că va urgenta procedura. Banii ar fi fost ceruți și primiți în perioada mai-iunie 2011, Lefter fiind dat în vileag după arestarea denunțătorului. „Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore a inculpatului Lefter Alexandru, inspector șef al Inspectoratului Teritorial Regim Silvic și Vânătoare Focșani, la data săvârșirii faptei, cu privire la săvârșirea infracțiunii de luare de mită. În ordonanța de reținere se arată că, în cauză, există date și indicii din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt: în perioada 31 mai 2011 – 02 iunie 2011, inculpatul Lefter Alexandru, în calitate de inspector șef al Inspectoratului Teritorial Regim Silvic și Vânătoare Focșani, a pretins inculpatului Ceteraș Gheorghe suma de 25.000 euro și a primit de la acesta suma de 15.000 euro, în scopul semnării și aplicării ștampilei instituției menționate pe un titlu de proprietate eliberat de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Buzău, dar și pentru urgentarea derulării acestei proceduri. Avizarea, de către ITRSV, a titlurilor de proprietate privind terenurile forestiere este o condiție prevăzută de lege. Inculpatului i s-a adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală, urmând a fi prezentat, la data de 21 ianuarie 2015, la Curtea de Apel Ploiești, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile”, au transmis procurorii anticorupție. Tot ei au făcut precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Fost prefect, judecător și un avocat, amestecați în afacerile cu păduri
În dosar sunt cercetați fostul prefectul de Buzău, Paul Beganu, în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de luare de mită, abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, fals intelectual instigare la săvârșirea infracțiunii de fals intelectual și instigare la dare de mită. O altă persoană reținută a fost Gheorghe Ceteraș, cel care l-a denunțat pe Lefter, în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat, cumpărare de influență și trei infracțiuni de dare de mită. În afacerea retrocedărilor s-a băgat și judecătorul Neculae Toader, de la Judecătoria Pătârlagele, în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de luare de mită și abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. Procurorii l-au pus sub acuzare și pe Mihail Cosmin Vasile, avocat, în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat și complicitate la dare de mită. Nu putea lipsi și un angajat al Romsilva, Ion Irimia, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de trafic de influență.
Procurorii au arătat la momentul respectiv, 19 noiembrie 2014, că procesul de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de 5.134 hectare de teren forestier (situate pe raza comunei Gura Teghii, județul Buzău) în favoarea SC Forestiera Ardeleana SRL a fost nelegal, obținerea dreptului de proprietate realizându-se în mod fraudulos, cu sprijinul unor persoane care au deținut funcții publice, acordat persoanelor care au promovat cererile de reconstituire a dreptului de proprietate. În acest mod s-a urmărit punerea în posesie și valorificarea imediată a suprafeței de teren.
Mecanismele de protejare și sprijin a intereselor persoanelor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate s-au fundamentat pe o strategie complexă, care a vizat omisiunea luării măsurilor legale de către reprezentanții cu atribuții decizionale, prin necontestarea în termenul legal a hotărârilor pronunțate de către instanțele de judecată, neasigurarea suportului instituțional pentru completarea probatoriului solicitanților, precum și urgentarea măsurilor administrative în vederea punerii în posesie, prin presiuni exercitate asupra reprezentanților Romsilva.
În acțiunea de revendicare promovată de SC Forestiera Ardeleana SRL pentru suprafața de 5.132 ha terenuri forestiere, modul de acțiune ar fi fost conceput de Gheorghe Ceteraș, în calitate de cumpărător al unor drepturi litigioase de la moștenitor al unei presupuse persoane îndrituite, de către Paul Beganu, prefect al județului Buzău în perioada 2009-2012, în prezent comisar al Gărzii de Mediu Buzău, de avocatul Vasile Mihail Cosmin și de o altă persoană, fost angajat al Direcției Silvice Buzău. Procesul de revendicare s-a derulat la Judecătoria Pătârlagele, județul Buzău, finalizându-se prin pronunțarea sentinței nr. 706/12.04.2011 de către președintele instanței, Neculae Toader, prin care s-a hotărât reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței menționate, fără a fi îndeplinite condițiile prevăzute de lege. În cadrul procesului s-ar fi înregistrat disfuncții sau omisiuni în interpretarea cadrului legal și istoric de reconstituire a dreptului de proprietate, care au avut ca efect fundamentarea eronată a sentinței judecătorești și atribuirea unor importante suprafețe de teren fără respectarea flagrantă a legislației în vigoare, concomitent cu inacțiunea reprezentanților statului român în luarea măsurilor legale pentru contestarea acesteia.
Deși sentința judecătorească putea fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, obligație în sarcina reprezentanților celor două comisii (comisia locală Gura Teghii și comisia județeană de aplicare a legilor fondului funciar), actul procedural nu a fost formulat, sens în care a devenit irevocabilă prin nerecurare. „Toate persoanele menționate cunoșteau că prin activitățile derulate se aduc importante prejudicii statului român, prin diminuarea semnificativă a patrimoniului silvic, urmărindu-se favorizarea unor persoane care nu puteau dobândi terenuri conform legilor speciale de retrocedare, deposedarea fostei societăți (Societatea Anonimă Ardeleana pentru Industrie Forestieră) nefiind realizată în urma unui act abuziv săvârșit de către regimul comunist”, transmiteau la momentul respectiv procurorii anticorupție.
Un milion de euro pentru prefect și 250 mii euro pentru judecător
Procurorii anticorupție au stabilit că în această modalitate, a fost cauzat un prejudiciu în sumă de 89.787.721 RON (echivalentul a 21,7 milioane euro) în dauna statului. Concret, Ceteraș Gheorghe, în cursul anului 2010, împreună cu moștenitorul unei presupuse persoane îndrituite la retrocedare și Vasile Mihail Cosmin s-ar fi înțeles să obțină, în condiții de nelegalitate, reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de 5134,29 ha teren forestier – pădure – care aparținuse „Societății Anonimă Ardeleana pentru Industrie Forestieră”, în numele nou înființatei SC Forestiera Ardeleana SRL administrată de moștenitor, societate care avea ca obiect principal de activitate silvicultura, exploatarea forestieră și servicii anexe, scopul declarat fiind „redobândirea patrimoniului Societății Anonimă Ardeleana pentru Industrie Forestieră”.
În acest scop, suspectul Ceteraș Gheorghe i-ar fi remis suma de 1.000.000 euro, în două tranșe, suspectului Irimia Ion, care avea influență asupra prefectului județului Buzău – Beganu Paul și altor funcționari din cadrul regiei menționate, pentru a-i determina să îndeplinească și să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intră în îndatoririle lor de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, toate referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului de 5132,29 ha revendicat de SC Forestiera Ardeleana SRL, punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate. În același scop, suspectul Ceteraș Gheorghe i-ar fi remis suma de 1.000.000 euro prefectului județului Buzău – Beganu Paul, în legătură cu îndeplinirea și urgentarea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, respectiv: emiterea unei adrese conținând mențiuni nereale, nepromovarea intereselor Comisiei Județene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Buzău, în dosarele aflate pe rolul instanțelor de judecată având ca obiect suprafața de 5132,29 ha. În schimb, Beganu Paul, în ianuarie 2011, ar fi falsificat o adresă și ar fi determinat o persoană să falsifice o altă adresă, astfel încât Ceteraș Gheorghe să fie repus în termenul legal de a contesta hotărârile emise de comisiile locale în anul 2006, invocând faptul că moștenitorii nu au primit răspuns la contestațiile formulate. Aceasta, în condițiile în care, în perioada 2006-2011, procesul de revendicare a terenurilor în cauză nu a mai suferit alte modificări, rămânând la nivelul respingerii solicitărilor. Ca urmare, în anul 2011, acesta din urmă a depus plângere la Judecătoria Pătârlagele. Tot Ceteraș i-ar fi dat suma de 250.000 euro judecătorului Toader din cadrul Judecătoriei Pătârlagele pentru a pronunța o soluție favorabilă acestuia în dosarul care îi fusese repartizat spre soluționare. Beganu, Ceteraș, Mihail Cosmin Vasile și Ion Irimia au fost reținuți și apoi arestați preventiv.
Lefter, prezentat ca silvicultorul milionar din combinații cu păduri
În anul 2011, Lefter a fost prezentat de presa centrală, dar și de Monitorul de Vrancea, ca fiind silvicultorul milionar din combinații cu păduri. Jurnalul Național scria la momentul respectiv că Lefter a fost găsit responsabil pentru devalizarea pădurilor din Vrancea. Potrivit unui raport al Corpului de Control al Ministerului Agriculturii, au fost rase zeci de hectare de pădure, a căror valoare a fost estimată la aproximativ 22 de milioane de euro.
La capitolul avere, Lefter nu stă rău. Conform declarației din 2014 el deține șase suprafețe de teren agricol și intravilan la Sihlea, Focșani, Buzău, Cotești și are trei locuințe: două apartamente, unul în Focșani și unul în București, dar și o casă de locuit în municipiul Focșani. Nu are datorii, dar nici depozite așa cum avea în anii anteriori. În 2013 el a câștigat 38.681 lei din salariu, din subvenții 32.400 și încă 85.000 lei din valorificare produse agricole.
Acuzat că a cerut 50 de mii de euro șpagă
Omul de afaceri Marcel Cosor a afirmat în 2012 că Alexandru Lefter i-ar fi cerut 50 de mii de euro pentru a semna documentele necesare pentru repunerea în posesie cu câteva sute de hectare de pădure. Cosor este procuratorul mai multor urmași ai unor familii boierești care au solicitat redobândirea unor terenuri și păduri confiscate de regimul comunist. Acesta l-a acuzat în mod direct și pe directorul ITRSV, Alexandru Lefter, că i-ar fi cerut șpagă de zeci de mii de euro pentru a fi de acord cu reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor păduri solicitate de foștii proprietari și pe care acesta îi reprezintă în calitate de procurator. „Åži directorul ITRSV Alexandru Lefter mi-a cerut șpagă. Lefter mi-a spus că dacă dau ceva cașcaval este de acord cu mine, dacă nu, nu. La ei (ITRSV-n.r.) se lucrează pe șpăgi de zeci de mii de euro, sute de mii de euro. Așa și-au făcut averi incomensurabile, care nu pot fi justificate dintr-un salariu de 10-20 de milioane lei vechi lunar. Lefter de la ITRSV vrea doar sume de la 50 de mii de euro în sus”, a afirmat afaceristul Marcel Cosor.
Åžeful ITRSV a negat acuzațiile aduse de procuratorul Marcel Cosor și i-a cerut acestuia să meargă la instituțiile statului.
De-a lungul timpului au existat tot felul de acuzații privind diversele sume de bani pe care le-ar fi solicitat și primit șefii de instituții din domeniul silvic. În 2011, primarul comunei Fitionești, Iordache Cazacu, l-a acuzat pe Lefter că primește numai de la cei care exploatează ilegal masă lemnoasă din pădurile proprietarilor de păduri de la Fitionești, câte 10 mii de euro, săptămânal. „Åžeful ITRSV, Alexandru Lefter blochează funcționarea Ocolului Silvic Fitionești deoarece, din acel moment, ar pierde 10 mii de euro șpagă pe care în prezent o primește de la firmele care exploatează ilegal masă lemnoasă din pădurile proprietarilor de păduri de la Fitionești, așa cum comentează oamenii”, afirma Iordache Cazacu.
Primarul din Fitionești a afirmat că Alexandru Lefter ar primi lunar „șpăgi de cel puțin 100 de mii de euro”. „Alexandru Lefter ia șpăgi, lunar, de cel puțin 100 de mii de euro de la cei care exploatează masă lemnoasă din pădurile din județ. Acesta este motivul pentru care Lefter ține cu dinții ca să controleze tot ce mișcă în pădurile vrâncene. Åžpaga este singurul interes pe care șeful ITRSV îl are”, a mai acuzat primarul din Fitionești, Iordache Cazacu. Contactat de reporterii de la Monitorul de Vrancea, Alexandru Lefter spunea la acea dată despre acuzațiile referitoare la mită că „cine le ia, răspunde pentru ce face”.
