Preoții tuturor cultelor religioase recunoscute și personalul neclerical ar putea fi scutiți de plata impozitului pe venit, de 16%, începând de anul viitor. Propunerea îi aparține deputatului PSD Andrei Valentin Sava.
Salariul unui preot se compune, în majoritate, din banii primiți de la stat, 60-80%, și din banii pe care îi plătesc enoriașii pentru diferite servicii de cult. Cei care au parohii de gradul I, la orașe, au venituri mai mari decât cei care slujesc în mediul rural. În opinia deputatului, preoții nu sunt egali.
În România sunt aproximativ 15.000 de preoți ortodocși, din care 200 în Vrancea, după cum ne-a spus părintele protopop Nicolae Cobzaru. Reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române susțin că slujitorii de la altar au cele mai mici salarii din țară. Un preot debutant are un salariu de 890 de lei pe lună, iar un paroh cu toate gradele profesionale poate ajunge până la 1.800-1.900 de lei. Statul susține financiar în proporție de 60% salariile de bază pe care le câștiga personalul clerical, proporția ajungând până la 80% în cazul preoților din parohiile sărace.
Părintele Cobzaru nu dorește încă să comenteze inițiativa deputatului. „Nu putem noi să spunem nimic. Angajatorul trebuie să comenteze. Nu știu dacă va deveni lege și dacă deputatul va putea să-i convingă și pe alții să voteze”, ne-a spus preotul de la Sfânta Precista.
La fel spune și purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei, Adrian Ionescu. „Deocamdată este o inițiativă. Așteptăm să vedem ce spune legislativul. Grila de salarizare este cea din învățământ”, ne-a declarat preotul Ionescu.
Totuși, el apreciază că situația în unele parohii este gravă, în sensul că unii preoți nu ajung la salariul de încadrare însă contribuțiile sociale trebuie plătite. „Sunt parohii care nu au buget de la stat și plătesc din fonduri proprii CAS, șomaj, pensii și impozit. Salariul unui preot se compune dintr-o parte de la stat, 700-1.000 de lei în funcție de studii și vechime, și o parte din fonduri proprii. Salariul unui preot ajunge la 1.500-1.800 de lei”, ne-a spus părintele Cobzaru.
Sunt în Vrancea și câteva parohii, de gradul III, care primesc salarii în proporție de 80% de la stat. Acestea au câteva familii împrăștiate prin zone de munte și unde populația este îmbătrânită. Totodată, preotul trebuie să plătească și un cântăreț, consumul pentru utilități precum apă-canalizare, gaz, curent și întreținerea lăcașului de cult. „Situația pentru 80% dintre parohii este foarte gravă!”, apreciază protopopul.
Scutiri la impozite pentru cultele recunoscute
Potrivit Codului Fiscal, cultele religioase recunoscute în România sunt scutite, printre altele, de la plata impozitului pentru venituri obținute din producerea și valorificarea obiectelor și produselor necesare activitățiii de cult, veniturile obținute din chirii, alte venituri obținute din activități economice și veniturile din despăgubiri.
De asemenea, cultele religioase nu sînt obligate să plătească impozit pentru întreținerea și funcționarea unităților de cult, pentru lucrările de construcție, de reparație sau de consolidate a lăcașelor de cult și a clădirilor ecleziastice, și nici pentru învățământ, pentru furnizarea de servicii sociale, pentru acțiuni specifice sau pentru alte activități nonprofit.
Totuși, Sfânta Scriptură vorbește despre alte venituri în cazul preoților. Este vorba despre îmbogățirea spirituală care duce cu gândul la mântuire. „Åži pe drum, propovăduiți și ziceți: «Împărăția cerurilor este aproape!» Vindecați pe bolnavi, înviați pe morți, curățați pe leproși, scoateți afară dracii. Fără plată ați primit, fără plată să dați. Să nu luați nici aur, nici argint, nici aramă în brâiele voastre”, se arată în Biblie.
