Asociaţia Naţională a Staţiunilor Balneare şi Balneoclimaterice lucrează în prezent la o hartă a resurselor terapeutice pentru că turistul, în special cel din străinătate, ”când vrea nămol şi apasă pe nămol”, atunci trebuie să ajungă acolo, a afirmat, joi, preşedintele organizaţiei, Gheorghe Baciu. „Apreciez acest site (balneomap – n. r.) pentru că şi noi suntem în lucru acum să facem o hartă a resurselor terapeutice, pentru că turistul, în special cel din străinătate, când vrea nămol şi apasă pe nămol, atunci trebuie să ajungă acolo – şi o să avem o discuţie, să vedem cum ne interconectăm”, a menţionat Gheorghe Baciu, la conferinţa „Dezvoltare Durabilă prin Valorificarea Resurselor Balneare”.
Proiectul Balneomap a fost prezentat în cadrul conferinţei, iar iniţiatorii săi au precizat că acesta este o hartă digitală interactivă dedicată resurselor balneare, cum ar fi: izvoare, ape minerale, lacuri terapeutice, mofete, surse de nămol, zone cu potenţial balnear, precum şi povestea acestora. Scopul platformei este să aducă oamenii mai aproape de aceste leacuri care servesc la menţinerea sănătăţii în mod natural, în spiritul culturii balneare de odinioară. „Noi avem soluţii pentru a susţine turismul balnear pe termen scurt. Trebuie foarte repede să se scoată plafoanele de Casă de la Casa de Asigurări, la sanatoriile balneare. Spre exemplu, Borsec şi-a făcut propriul sanatoriu şi trebuie ajutat să primească aceste paturi sau să primească fonduri ca să putem utiliza aceste baze. La Slănic Moldova este o bază a Institutului Naţional de Medicină Fizică şi Balneologie, cu o capacitate hotelieră mai mică decât capacitatea de recuperare. Foarte simplu, dacă am scos plafonul de Casă, te-ai dus cu cardul, ţi-ai făcut recuperarea. Cel puţin recuperarea medicală este gratuită şi se încurajează în acest fel să funcţioneze lucrurile”, a menţionat Gheorghe Baciu, care este primarul localităţii Slănic Moldova.
Potrivit acestuia, Asociaţia Staţiunilor Balneare include 33 de staţiuni balneare din România, inclusiv pe cele 25 care sunt certificate pentru resursele terapeutice pe care le deţin. „Atunci când un turist iese dintr-un hotel de patru stele ar fi bine să găsească şi afară măcar trei stele. Şi asta costă, toată întreţinerea staţiunii, tot frumosul, dar cum Slănic Moldova deţine licenţa de exploatare a resurselor terapeutice la primărie şi acestea înseamnă costuri, şi aceste costuri trebuie recuperate de undeva. 1,4 miliarde euro au intrat după pandemie în susţinerea Horeca, iar primăriile staţiuni balneare nu au primit niciun leu niciodată şi vorbim despre funcţionarea staţiunilor, nu despre investiţii”, a susţinut Baciu.
