De la începerea invaziei ruse din Ucraina, la 24 februarie, şi până în prezent şi-au pierdut viaţa opt jurnalişti profesionişti şi un reprezentant al jurnalismului cetăţenesc – şase ucraineni, inclusiv ziaristul-cetăţean, şi trei străini, informează EFE. Ultima victimă a fost Maks Levin, fotojurnalist ucrainean care a lucrat ca fotograf şi cameraman pentru mai multe instituţii de presă naţionale şi internaţionale, între care Reuters, BBC şi Associated Press. Levin, care a fost dat dispărut la 13 martie în apropiere de capitala ucraineană Kiev, a fost găsit mort la 2 aprilie. Cadavrul prezenta urmele a două gloanţe, procuratura generală a Ucrainei acuzând armata rusă că l-a împuşcat.
Primul jurnalist mort în războiul din Ucraina a fost cameramanul ucrainean Evgheni Sakun, care avusese colaborări cu presa internaţională, iar în momentul morţii lucra pentru canalul de televiziune local Kiev LIVE. Sarkun a fost ucis la 3 martie în timpul bombardamentului armatei ruse asupra turnului de televiziune din Kiev, atac în care şi-au mai pierdut viaţa cinci militari şi cinci civili. Al doilea jurnalist ucis a fost ucraineanul Viktor Dudar, care se înrolase ca voluntar în armata Ucrainei. Dudar a murit la 6 martie în luptele din apropierea oraşului portuar Nikolaev (Mikolaiv), din sudul ţării, potrivit unei informări a reprezentantei pentru drepturile omului din parlamentul ucrainean, Liudmila Denisova.
Sindicatul Jurnaliştilor din Ucraina a informat că ucraineanul Viktor Dedov, operator şef la postul de televiziune SigmaTV, a murit la 11 martie în timpul asediului oraşului Mariupol, când clădirea în care locuia a fost lovită de două obuze. Primul gazetar străin care a fost ucis în Ucraina a fost jurnalistul şi cineastul american Brent Renaud, împuşcat de trupele ruse în data de 13 martie la Irpin, localitate la vest de Kiev. În atac a fost rănit şi fotojurnalistul columbiano-american Juan Arredondo. Doi angajaţi ai postului de televiziune american Fox News, cameramanul irlandez Pierre Zakrzewski şi producătoarea ucraineană Oleksandra Kuvşinova, şi-au pierdut viaţa la 15 martie după ce vehiculul în care se aflau a fost atacat la Horenka, la periferia Kievului. În acelaşi atac a fost rănit şi colegul lor, Benjamin Hall.
Jurnalista disidentă rusă Oksana Baulina a murit la 23 martie în timp ce filma distrugerile provocate de trupele ruse într-un centru comercial din Kiev. Ziarista rusă, care se văzuse obligată să-şi părăsească ţara după ce activase pentru fundaţia principalului opozant al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, lucra în momentul decesului pentru The Insider, un portal critic faţă de Kremlin. Potrivit unor informaţii, jurnalista ar fi putut fi victima unui atac selectiv comis de armata rusă, după ce a fost geolocalizată prin intermediul semnalului emis de telefonul ei mobil. Pe această listă a celor care au murit în timp ce informau despre războiul din Ucraina este inclus şi Dilerbek Şakirov, la 26 februarie, din satul Zelenivka, din apropiere de Herson, oraş în sudul Ucrainei. Şakirov era cetăţean-jurnalist care colabora cu săptămânalul Navkolo tebe, iar moartea lui a fost confirmată de procurorul general ucrainean, Irina Venediktova.
Într-o ştire separată, agenţia EFE relatează luni că un corespondent de război olandez, Robert Dulmers, a anunţat că a fost arestat la sfârşitul săptămânii în Ucraina şi expulzat în Republica Moldova pentru o presupusă încălcare a normelor impuse de autorităţile ucrainene care interzic transmiterea sau publicarea imaginilor cu atacurile ruse. Dulmers a primit o interdicţie de 10 ani la intrarea pe teritoriul ucrainean. Ziaristul, în vârstă de 56 de ani, care transmitea relatări despre război de la sfârşitul lunii februarie pentru publicaţia olandeză Nederlands Dagblad (ND), s-a plâns că a fost expulzat din Ucraina după ce a distribuit duminică imagini cu impactul unor rachete asupra unui depozit de ţiţei din apropiere de oraşul-port Odesa. „M-au acuzat de spionaj‟, a explicat el. Dulmers a povestit că a fost unul dintre primii jurnalişti care a avut acces la locul exploziei şi vedea „foarte bine coloanele de fum‟ provocate de bombardamentul armatei ruse. El a difuzat fotografii şi înregistrări video pe contul său de Twitter, lucru care, spune el, a fost considerat drept „dezvăluire de secrete de stat‟.
„M-au prins în timp ce vorbeam la telefon cu un reprezentant al MAE olandez. Apoi mi-au smuls telefonul din mână. M-au prins de gât şi mi-au pus arma la tâmplă‟, a declarat jurnalistul pentru mass media locale. Dulmers a mai povestit că trei bărbaţi, care nu s-au prezentat, au sosit la apartamentul lui într-o maşină neagră, i-au confiscat paşaportul, iar unul dintre ei i-a pus arma încărcată la tâmplă atunci când a refuzat să plece cu ei. ND a relatat la rândul său că reporterului i-a fost retrasă acreditarea militară şi a fost transportat cu propriul autovehicul la frontiera dintre Ucraina şi Republica Moldova. O ştampilă pe paşaport indică faptul că Dulmers nu mai are voie să intre în Ucraina în următorii 10 ani.
Sjirk Kuijper, redactor-şef al ND, a afirmat într-un comunicat că nu există dovezi că Dulmers a comis vreo infracţiune şi a remarcat că „strângerea neîngrădită şi independentă de date‟ este esenţială pentru obţinerea de informaţii de încredere în condiţii de război. Totodată, sindicatul jurnaliştilor olandezi NVJ a calificat drept „îngrijorător‟ faptul că, după Rusia, munca jurnaliştilor a ajuns să fie îngreunată şi în Ucraina. MAE olandez a transmis că a contactat deja autorităţile din Ucraina în legătură cu cele întâmplate.
