Soluție definitivă în dosarul privind propunerea de arestare preventivă a celor 16 persoane acuzate de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism Vrancea de constituire a unui grup infracțional organizat, furt calificat, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals, acces ilegal la un sistem informatic, alterarea integrităţii datelor informatice, luare de mită, dare de mită şi punere în circulaţie sau conducerea unui vehicul neînmatriculat. Inițial, Tribunalul Vrancea a respins cererea de arestarea preventivă a celor 16 și a dispus ca doar șase dintre inculpați să fie plasați sub control judiciar.
Joi, Curtea de Apel Galați a menținut această încheiere. „Respinge ca nefondată contestațția formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT – Biroul Teritorial Vrancea împotriva încheierii pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Vrancea”, se arată în soluția de la Galați. Ceea ce înseamnă că, până în iunie, aceștia rămân sub control judiciar și nu au voie să părăsească teritoriul țării și nici să comunice cu ceilalți inculpați, persoane vătămate sau martori din dosar. Patru dintre persoanele plasate sub control judiciar fac parte din una dintre grupările pe care procurorii DIICOT spun că inculpații le-au constituit la Suraia, iar alți doi ar aparține grupărilor de la Golești și Nănești. De remarcat că unul dintre inculpații aflați sub control judiciar este acuzat și de dare de mită, persoana „plătită” de acesta fiind un angajat al Sistemului de Gospodărire al Apelor Vrancea, care a primit câte 1.000 de lei în 4 tranșe.
Luna trecută, înainte de a fi dispuse măsuri preventive, au fost efectuate 119 percheziții domiciliare, în dosar fiind cercetați 50 de inculpați care ar fi alcătuit patru grupări infracționale constituite fiecare din 3, 4 persoane ca nucleu, la care s-au adaugat aderenți. Cele 4 grupări infracţionale de pe raza comunelor Suraia, Goleşti și Năneşti se ocupau cu furturile utilajelor agricole sau de construcţii din Italia, Marea Britanie, Belgia și Austria, pe care le transportau în ţară cu ajutorul unor platforme rutiere, iar mai departe le depozitau la colaboratori sau chiar în spaţii deţinute de firme înregistrate legal. Utilajele erau aduse în România în cele trei baze – Suraia, Golești și Nănești, unde erau „aranjate” fie prin întocmirea de acte false, fie prin intervenția la nivel mecanic sau software, iar ulterior erau vândute unor cumpărători de bună credință sau unor cumpărători deja fidelizați din Vrancea și din alte zone ale țării.
Sursa foto: reporteris.ro
