În perioada 4-6 martie 2019, am participat la Atena, la vizita de lucru a Subcomisiilor pentru guvernanţă democratică (CDSDG) şi pentru parteneriate transatlantice (PCTR) din cadrul Adunării Parlamentare a NATO. Mă bucur că, în plenul reuniunii, în calitate de membru titular al „Comisiei pentru dimensiunea civilă a securităţii” din AP NATO, am putut informa parlamentarii prezenți despre votul unanim dat de Camera Deputaţilor, în urmă cu 3 săptămâni, pentru sprijinirea drumului euro-atlantic al Macedoniei de Nord.
Prezenţa la Adunarea NATO mi-a oferit prilejul să reconfirm susţinerea de către ţara noastră a parcursului european şi euro-atlantic al statelor din Balcanii de Vest, care reprezintă una dintre priorităţile politicii externe a României. În această perioadă, când deţinem Preşedinţia Consiliului UE, ne dorim ca întreaga regiune să înregistreze progrese, în baza principiului meritelor proprii şi a îndeplinirii criteriilor de aderare. Reuniunea de la Atena s-a înscris în linia dialogului cu oficialii statelor membre NATO, în contextul actual global şi a oferit oportunitatea unui schimb de opinii pe subiecte importante de pe agenda NATO, cu accent pe priorităţile politicii externe şi de securitate a Greciei, gestionarea migraţiei la nivelul UE, rolul Rusiei în Balcani, securitatea de frontieră şi provocările Alianţei pe Flancul de Sud.
Temele majore ale agendei reuniunii AP NATO reflectă rolul Alianţei în actualul context de securitate, caracterizat prin multiple provocări, riscuri și amenințări. Cooperarea dintre NATO şi UE este fundamentală în procesul de edificare a noii arhitecturi de securitate.
În ultimii ani, la frontierele externe ale Europei s-a înregistrat o creștere fără precedent a numărului de migranți și refugiați care doresc să intre pe teritoriul UE. În abordarea complexă a fenomenului migraționist, instituții europene, precum Frontex sau Europol, au un rol important. Am avut ocazia ca, împreună cu alți parlamentari din AP NATO, să vedem cum acționează și Garda de Coastă din Grecia, țară care se confruntă cu o presiune extraordinară a fluxurilor migratorii. Este tot mai evidentă necesitatea armonizării eforturilor tuturor ţărilor pentru gestionarea unitară, coerentă și integrată a frontierelor noastre externe.
România este un partener activ în FRONTEX (Agenția Europeană pentru Protecția Frontierelor și Coastelor), contribuţia importantă pe care o aduce în cadrul operaţiunilor FRONTEX, fiind apreciată la nivelul UE și NATO. Chiar luna trecută, prezent la București, directorul Frontex, Fabrice Leggeri a mulțumit României pentru o cooperare excelentă cu Frontex în gestionarea frontierelor. Președinția română a Consiliului Uniunii Europene și-a asumat dosare importante, la care lucrează deja, care privesc gestionarea migrației și securitatea frontierelor.
Țara noastră a inclus pe agendă spațiul Schengen, nu doar pentru că este o temă de interes pentru România, ci și pentru că se referă la alte aspecte importante, cum ar fi garantarea solidarității între statele membre ale Uniunii, în privința migrației, protejarea și gestionarea mai bună a frontierelor externe și rezolvarea problemelor legate de securitate. Sperăm să existe o evoluţie bună și, acest spațiu, care presupune relaţii de cooperare şi schimb de informaţii, să includă în curând și România.
Comunicat Angel TÎLVĂR
DEPUTAT PSD DE VRANCEA
