Anul 2017 a fost pentru sistemul de învățământ din România unul al propunerilor, făcute de conducerea Ministerului Educației Naționale (MEN). Cele mai discutate proiecte vizează introducerea unui manual unic, corectura tezelor de la examenele naționale, respectiv titularizarea, definitivatul, bacalaureatul și evaluarea națională de la clasa a VIII-a, să fie făcută on line, fără să mai fie nevoie ca profesorii să meargă într-un centru de evaluare, iar lucrările să fie transportate acolo.
Primul mare scandal din 2017 a fost legat de un ordin de ministru potrivit căruia toate materialele didactice auxiliare nu mai erau valabile începând cu luna august, măsura luată de MEN fiind criticată de reprezentanții editurilor. Scandalul auxiliarelor a urmat după ce MEN a introdus manual pentru ora de educație fizică și sport la clasa a V-a. Acesta a fost de altfel și singurul manual găsit de elevii de clasa a V-a pe băncile școlii la început de an școlar, fiindcă la celelalte discipline manualele nu fuseseră tipărite din cauza cotestațiilor depuse de edituri. Elevii de clasa a V-a au fost nevoiți să învețe după un compendiu, care asigura suportul pentru programa școlară.
Manual unic pentru fiecare materie
Există posibilitatea ca începând cu anul școlar 2018-2019, elevii să aibă pe bănci câte un manual unic la fiecare materie, tipărit de editura MEN. Deși numeroși profesori și experți în educație s-au declarat împotriva acestei modificări, Guvernul a aprobat în luna decembrie a anului trecut un proiect de lege în acest sens. Acesta va intra în vigoare doar dacă trece de votul Parlamentului. Actul normativ prevede că proiectele de manuale școlare sunt realizate de către autori/ coautori și se depun în formă de manuscris la Ministerul Educației Naționale, în vederea evaluării calității științifice.
Totodată, proiectul prevede că evaluarea manualelor se face prin Centrul Național de Evaluare și Examinare și Institutul de Åžtiințe ale Educației, în baza unei proceduri aprobate prin ordin al ministrului Educației, de către grupuri de evaluatori formate din cadre didactice, selectate în baza apelului public de selecție. Același act normativ precizează că MEN achiziționează conceptul și conținutul manualului școlar de bază de la autori/ coautori, iar manualele școlare de bază, în format pdf și în varianta digitală interactivă, vor putea fi accesate și de pe site-ul ministerului, în cadrul Bibliotecii Åžcolare Virtuale, devenind astfel resurse educaționale deschise.
De altfel, ministrul Educației, Liviu Marian Pop, a susținut că introducerea unui manual unic, editat de o singură editură, vine în sprijinul elevilor, dar și al cadrelor didactice, care nu mai sunt nevoite să analizeze mai multe manuale pentru a vedea care se pliază cel mai bine pe programa școlară. Pe de altă parte, vor fi scoase din schemă editurile care au câștigat enorm de pe urma tipării de manuale, după cum a transmis ministrul Educației.
Reprezentanții FSLI au susținut încă de la început adoptarea unei legi a manualului școlar, despre care spuneau că este obligatorie. Liderul FSLI, Simion Hancescu, afirma anul trecut că din cauza „intereselor financiare” ale editurilor, acestea „au transformat” elevii în „simple victime ale contractelor păguboase”. La rândul său, liderul SLI Vrancea, Constantin Ionescu, vede cu ochi buni introducerea unui manual unic, iar celelalte să fie cu rol ajutător, precum auxiliarele actuale. „Nu e nimic deplasat să avem un manual unic. Asta nu înseamnă că profesorii nu pot folosi printre materialele lor didactice și alte resurse educaționale, precum auxiliarele”, este de părere liderul SLI Vrancea.
Corectură on-line la examenele naționale
MEN vrea ca, din 2018, tezele de la examenele naționale, respectiv definitivat, titularizare, bacalaureat și evaluarea absolvenților de clasa a VIII-a, să poată fi corectate și online, iar cadrele didactice pot face acest lucru inclusiv de acasă. Prevederea ar urma să se aplice și în cazul examenelor de definitivat și titularizare ale profesorilor.
Asociațiile de părinți și cele care reprezintă interesele elevilor se opun însă acestor modificări, mai ales că timpul este foarte scurt și nu s-ar putea face simulări. Suportul tehnic ar urma să fie asigurat de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS). Chiar și Ministerul a bătut în retragere la una dintre video – conferințele susținute cu inspectorii generali din județ, când secretarul de stat Ariana Bucur a lăsat să se înțeleagă că nu ar fi suficient timp pentru a se pune la punct toate detaliile tehnice.
În urmă cu numai patru zile, ministrul Liviu Pop preciza în raportul său de activitate la 6 luni de la preluarea mandatului că „se are în vedere realizarea unui mecanism de evaluare on-line pentru lucrările scrise la examenele/ concursurile susținute de elevi, cadre didactice și candidați la cariera didactică. De asemenea, se va crea o bază de date ce va permite analize de sistem, analize la nivel județean, respectiv la nivelul unității școlare”, după cum se arată în raportul ministrului, la secțiunea „Îmbunătățirea instrumentelor de evaluare/ examinare pentru elevi și profesori.
Până nu va apărea metodologia de desfășurare a examenului național de bacalaureat, unde se va specifica foarte clar și cum se va face corectura lucrărilor, nu se poate vorbi însă despre o certitudine în acest sens. Singura certitudine legată de examenul maturității este aceea că va începe cu patru luni mai devreme, adică în luna februarie, cu susținerea competențelor lingvistice și digitale. Candidații la examenul național de bacalaureat trebuie să știe că înscrierile pentru probele orale se fac la finalul lunii ianuarie, mai exact în săptămâna 29 ianuarie – 2 februarie 2018.
