Psihologul Filialei de Cruce Roșie Vrancea, Manuela Parascanu, de 52 de ani, s-a stins din viață vineri seara, în urma unui atac cerebral. Vestea morții sale bruște i-a șocat pe toți cei ce au cunoscut-o, au apreciat-o și iubit-o. În biroul său de la sediul Crucii Roșii, acolo unde a muncit cu multă implicare și dăruire, pâlpâie acum lumina lumânărilor deasupra cărora doar florile aduse de colegii săi, alături de care a lucrat cot la cot, mai amintesc de discreția, bunul simț și frumusețea sa sufletească.
Manuela s-a dedicat trup și suflet mișcării de Cruce Roșie, s-a implicat cu tot profesionalismul în alinarea suferințelor celor aflați în nevoie, ocupându-se cu precădere de bunul mers al caselor de bătrâni ale instituției, dar și de oamenii străzii. Fiecare vârstnic din cei rezidenți, fiecare om din personalul ce deservește aceste locuințe, fiecare om fără noroc și fără speranță, care a primit găzduire în adăposturile de noapte o plâng acum, nevenindu-le să creadă că Manuela, cu vorba ei caldă și trupul subțirel, cu prezența ei discretă, nu va mai veni niciodată să îi mângâie cu un cuvânt, să îi motiveze, să le dea curaj, speranță, alinare…
„E foarte greu… Nu putem să ne obișnuim că Manuela nu mai este! E o pierdere însemnată pentru noi… Manuela a venit în echipa noastră acum trei ani, după zece ani în care a lucrat în America și a fost extrem de implicată. A fost o prezență discretă în Crucea Roșie. Rolul ei era să comunice cu cele mai dezavantajate categorii de persoane, cum sunt oamenii străzii și bătrânii. Era extrem de dedicată muncii sale, se ducea acasă încărcată cu povestea fiecărui om pe care îl consilia. Întotdeauna se vedea că era extrem de afectată de situația fiecăruia în parte… De la 16 ani a rămas fără părinți, s-a întors în țară ca să-și îngrijească bunica bolnavă care apoi a decedat… A fost singură, lipsită de orice sprijin… Crucea Roșie a fost familia ei, și ea a fost o persoană de la care oricine a putut să învețe ceva. E greu pentru noi… E dureros pentru noi să ne obișnuim că colega noastră nu mai e cu noi în fiecare zi… Suntem o echipă din care unul lipsește…”, a declarat Rodica Davidean, directorul Filialei de Cruce Roșie Vrancea. %20DOAR%20PT%20NET.jpg)
Tristețe fără margini și lacrimi
Tristețea nemărginită provocată tuturor colegilor de trecerea în neființă a Manuelei este de nedescris! Ei nu pot să creadă că atât de brusc, moartea a tras linia de final în trecerea Manuelei pe acest pământ… Iar mie însămi, ca ziarist și ca parte din echipa Crucii Roșii, nu-mi vine să cred că scriu despre această incredibilă, brutală și nedreaptă despărțire! Pentru că am întâlnit-o, am vorbit cu ea cu câteva zile înainte de tragedie… Pentru că ea, Manuela, care foarte rar zâmbea, mi-a zimbit. Și pentru ca acum, moartea sa să mă facă să conștientizez pentru încă o dată, cât de efemeră e trecerea noastră pe acest pământ, cât de puțin stăm unii alături de ceilalți, cât de bruscă poate fi despărțirea ireversibilă, despărțirea dincolo de care nu mai putem face nimic. Nimic altceva, decât să prețuim mai mult oamenii de care ne pasă și care ne sunt aproape… Și să ne facem timp să fim cu ei, alături de ei.
„Sunt șocată de ceea ce s-a întâmplat… Am cunoscut-o pe Manuela exact după moartea soțului meu. A venit lângă mine și mi-a spus că dacă am nevoie să vorbesc cu cineva, ea este acolo… Am simțit-o apropiată. Relația noastră s-a bazat pe respect recisproc. A fost o fată foarte muncitorare, ordonată și permanent vroia să învețe ceva nou. Era omul de echilibru din echipa Crucii Roșii, era o persoană interiorizată, însă extrem de dedicată. Era o persoană căreia nu-i dădeai vârsta, mereu îngrijită, extrem de curată, era un model, o personalitate distinctă. Îmi pare foarte, foarte rău…”, a spus profesoara Lidia Boc, voluntar al Crucii Roșii Vrancea.
Fără cuvinte sunt și celelalte persoane ale echipei instituției de caritate. Ana Maria a mărturisit că este la rândul său șocată de dispariția bruscă a celei împreună cu care și-a început activitatea în filiala vrânceană. „Sunt șocată de ceea ce s-a întâmplat. Ne-am angajat în același timp, ne-am dezvoltat împreună. Pentru mine, Crucea Roșie a început cu Manuela. Nu am cuvinte…”, a spus Ana Maria.
Iar Alina Gârleanu, liderul departamentului de tineret al Crucii Roșii Vrancea, a postat pe pagina de Facebook a instituției mesajul său: „Lumină pentru un suflet drag, plecat mult prea devreme dintre noi. Manuela Parascanu, colega noastră, s-a stins fulgerător, vineri 10 iulie, în urma unui AVC. Întreg colectiv al Filialei de Cruce Roșie Vrancea este înmărmurit în fața acestei pierderi neașteptate. Manuela, Lumina care umple locul gol pe care l-ai lăsat în urma ta, să îți arate și să îți fie calea! Ești în mintea și în sufletele noastre. Dumnezeu să te odihnească în pace!”. %20DOAR%20PT%20NET.jpg)
„Manuela va rămâne mereu în inimile noastre”
Toată echipa Crucii Roșii a fost prezentă, sâmbătă, la sediu, nimănui nevenindu-i să creadă că Manuela, omul cu care au împărtășit atâtea, alături de care au muncit, împreună cu care au trecut prin atâtea experiențe, nu mai este. Și tot sâmbătă, când s-au uitat prin agendele și hârtiile din biroul acesteia, au constatat un lucru care a înmărmurit pe toată lumea. „Manuela era o persoană extrem de ordonată, riguroasă. Își nota toate activitățile, își făcea programări, însemnări, și pe agende, dar și pe calendarul mare pe care îl are pe perete. Ne-am uitat pe acele programări și am văzut că totul este planificat până la data de 9 iulie. Totul se oprește aici. Iar pe 10 iulie… a murit. Va rămâne mereu în inimile noastre”, a spus Rodica Davidean.
Toți cei care doresc să-i aducă un ultim omagiu Manuelei Parascanu, sunt așteptați la sediul Filialei de Cruce Roșie Vrancea din strada Dimitrie Cantemir nr. 5. Crucea Roșie se va ocupa de toate cele necesare așa încât Manuela, care a fost atât de credincioasă, să fie condusă creștinește, pe ultimul drum. Data și locul înmormântării vor fi anunțate mâine, atât prin cotidianul nostru, cât și la sediul Filialei de Cruce Roșie Vrancea.
Dumnezeu să te odihnească în pace, Manuela…
