Fraudele cu mijloace electronice de plată nu mai sunt o noutate. De la an la an, hoții se perfectează și găsesc alte și alte metode pentru a face rost de bani cât se poate de simplu. Victime ale unor astfel de infracțiuni sunt și vrâncenii, polițiștii Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate (SCCO) Vrancea precizându-ne că anul trecut au fost înregistrate aproximativ 20 de sesizări, care făceau referire la fraude cu mijloace electronice de plată, unele dintre ele fiind deja soluționate, în timp ce altele sunt în lucru. Oamenii legii spun că fraudele cu mijloace electronice de plată nu sunt un fenomen la nivelul județului, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să fim precauți.
Una dintre metodele folosite de infractori pentru a face rost de bani este „phishing-ul”, metodă care constă în obținerea unor date confidențiale, cum ar fi date de acces pentru aplicații de tip bancar, aplicații de comerț electronic sau informații referitoare la carduri de credit, folosind tehnici de manipulare a datelor identității unei persoane sau a unei instituții. Polițiștii spun că aceasta este una dintre cele mai vechi metode folosite de infractori, la nivelul județului primul caz de acest gen apărând în urmă cu aproximativ 10 ani. Oamenii legii ne-au explicat că datele de pe carduri sunt obținute prin diverse metode cum ar fi, printre altele, trimiterea unui mesaj electronic de către fraudator, care conține un link ce duce către pagina web falsă a unei instituții bancare care emite un card. Prin acest mesaj se solicită informații personale și cu privire la datele de card. Dacă clientul completează toate câmpurile, datele ajung la fraudator și apoi sunt folosite la efectuarea unor tranzacții online.
E-mail fals pentru actualizarea datelor
Acest lucru i s-a întâmplat și unui focșănean, care a „pățit-o” de două ori. Prima dată, la finele anului trecut, iar a doua oară anul acesta. „Anul trecut în luna septembrie, în timp ce mă aflam în concediu, am primit un email care părea a fi de la Apple pentru actualizarea datelor, lucru pe care l-am făcut. Când am ajuns în țară am primit un email prin care am fost informat că mi-a fost suspendat cardul datorită unor tranzacții suspecte. Atunci s-a făcut o tranzacție de peste 1.000 de euro. Acum mi s-a întâmplat din nou. Am fost sunat de la Departamentul Fraude al unității bancare și am fost întrebat dacă am autorizat operațiuni pentru că este posibil să-mi fi fost spart contul. Au fost anulate tranzacțiile, care erau de 1.000 de dolari, 190 de lei și alte tranzacții de alte sume mai mici. Anul trecut am depus plângere la poliție. Suma a fost recuperată integral”, ne-a precizat focșăneanul care a pățit-o. Polițiștii au confirmat existența plângerii.
Infractorii compromit sistemele informatice
O altă tehnică folosită de infractori constă în compromiterea sistemului informatic a titularului cardului prin virusarea și obținerea unor date personale și de card, lucru care se întâmplă în momentul diferitelor tranzacții pe care titularii le efectuează în mediul online. „Practic, fiind în necunoștință de cauză, victimele acceptă instalarea unor programe, care aparent sunt benefice sistemului, dar care, de fapt înregistrează și transmit fraudatorilor informații personale”, ne-a explicat ofițerul specialist în combaterea criminalității informatice și a fraudelor cu mijloace electronice de plată din cadrul SCCO Vrancea.
O altă metodă folosită destul de des, dar nu în țara noastră, ci în străinătate, a căror victime sunt români și implicit vrânceni, este cea prin care oamenilor li se cer cardurile drept garanție în timpul închirierii unor mașini, la cazarea în hoteluri ori la cumpărături. Potrivit polițiștilor, odată intrați în posesia cardurilor, angajații rău intenționați scanează cardul față-verso, moment în care intră în posesia tuturor datelor necesare pentru derularea unor tranzacții online. „La nivelul județului aceasta este situația cea mai des întâlnită. Oamenii merg în străinătate și fie fac cumpărături, rezervări ori lasă datele de card la firme care închiriază mașini, iar la final, se efectuează tranzacții de pe cardurile lor”, a mai precizat ofițerul din cadrul SCCO.
Skimmingul, la modă printre infractori
O altă metodă folosită de infractori este skimmingul, activitate ilegală prin care o persoană obține în mod fraudulos datele stocate pe banda magnetică a unui card bancar. Datele astfel obținute sunt folosite pentru producerea de carduri contrafăcute. Potrivit polițiștilor, infractorii montează dispozitive electronice la bancomate, care înregistrează datele de pe banda magnetică și codul PIN la tastare. „Dești cardurile din România sunt prevăzute cu CIP care este criptat și care nu poate fi copiat prin metode la îndemâna oricui, benzile magnetice ale cardurilor conțin date prin folosirea cărora se pot face retrageri de numerar de la bancomate care nu au implementată tehnologia de citire a CIP-ului din țări precum America de Sud, Australia, etc”, ne-au explicat polițiștii.
Atenție la angajații magazinelor
Și angajații magazinelor la care faceți plăți cu cardul vă pot fura. S-a întâmplat inclusiv în Focșani, angajatul cu pricina fiind cercetat deja într-un dosar. Practic, angajații magazinelor pot înregistra datele de card cu ocazia cumpărăturilor și apoi le pot folosi pentru efectuarea unor tranzacții online.
Tot la Focșani, un alt angajat al unui mare magazin, a profitat de neatenția cumpărătorului, a plecat cu cardul de la casierie și a făcut retrageri de numerar de la bancomatul din incinta marelui magazin la care lucra. El a fost deja trimis în judecată.
Ce trebuie să faceți să nu vă treziți cu cardurile goale
Polițiștii de la SCCO au câteva sfaturi de care, dacă veți ține cont, aveți toate șansele să nu vă aflați niciodată în situația de a vă trezi fără bani pe carduri.
Astfel, oamenii legii spun că în cazul primirii unor emailuri false prin care vi se cere actualizarea datelor, trebuie să știți că o unitate bancară, de exemplu, nu cere niciodată online date pentru actualizarea conturilor. De obicei se cer date personale prin dublă verificare. Totodată, banca nu trimite email titularului de cont pentru actualizări și alte operațiuni. În cazul în care vă confruntați cu o astfel de situație, verificați informațiile la unitatea bancară.
În cazul celei de-a doua metode, polițiștii spun că niciodată nu trebuie efectuate plăți online de pe calculatoare nesecurizate. Acestea trebuie să aibă instalate programe antivirus recunoscute pentru ca virușii să poată fi detectați. Programele antivirus gratuite nu garantează protecția la tranzacții online.
În ceea ce privește cea de-a treia metodă, cu care românii se confruntă în special în străinătate, polițiștii spun că titularii de carduri, prin contract cu banca, sunt obligați să nu furnizeze nimănui cardul sau alte date de acces la contul bancar. În plus, scanarea cardului față-verso este interzisă.
În cazul metodei cunoscute sub numele de Skimming, cetățenii sunt sfătuiți să verifice atent lăcașurile de intrare a cardului în bancomat, astfel încât acestea să nu aibă urme de lipici ori diferențe de construcție.
În cazul celor două metode folosite de angajații unor magazine din Focșani, polițiștii spun că în momentul în care se achită cu cardul, titularul acestuia nu trebuie să piardă niciun moment contactul cu acesta. În plus, casierul nu are niciun motiv să întoarcă cardul pe revers pentru a efectua o tranzacție. Dacă se întâmplă acest lucru, atunci înseamnă că persoana este rău intenționată. De asemenea, este recomandat ca în momentul tastării PIN-ului, tastatura să fie acoperită.
Cu toate că există astfel de cazuri, polițiștii spun că oamenii trebuie să aibă toată încrederea în tranzacțiile cu cardul, care sunt mult mai sigure decât plata cu cash. Este nevoie doar de atenție pentru ca oamenii să nu fie victime ale infractorilor.
