Aproape patru mii de zilieri sunt înregistrați la firmele și persoanele fizice autorizate din Vrancea, au arătat reprezentanții Inspectoratului Teritorial de Muncă la ședința Comisiei de Dialog Social organizată, ieri, la Prefectură. Reprezentanții patronatelor și sindicatelor au dezbătut noile prevederi ale legii care stabilește condițiile în care zilierii pot fi angajați pentru prestarea diferitelor munci ocazionale. În Vrancea, majoritatea zilierilor sunt angajați în sectorul agriculturii. Potrivit ITM de la începutul acestui an au fost 53 de solicitări pentru Registrul de evidență a zilierilor, cu un număr aproximativ de 4.500 de zilieri. „Media este de circa patru mii de zilieri, majoritatea sunt în agricultură, unde avem multă plantație de vie”, au explicat reprezentanții ITM.
Legea are și scăpări, spun patronatele și sindicatele. Reprezentantul UGIR 1903, Nițică Ciubotaru spune că legea nu oferă posibilitatea persoanelor bătrâne și neajutorate să angajeze o persoană care să le ajute în gospodărie. „Bătrânii ar trebui să poată angaja un om care să îi ajute în gospodărie. Poate că au pus un ban deoparte iar acum vor să aibă pe cineva care să îi ajute”, a explicat Nițică Ciubotaru. Ori, legea zilierilor nu permite ca beneficiari ai acestor servicii să fie decât persoane juridice, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale. Însă persoanele fizice care dețin exploatații agricole vor angaja în continuare zilieri, chiar dacă nu într-o formă legală.
Problema că aceste angajări nu vor putea fi controlate și nimeni nu va avea o evidență a acestor oameni veniți din diferite colțuri ale țării a fost ridicată și de reprezentantul Sindicatului Å¢ăranilor, Costel Ichim. „Zilierii care lucrează pentru persoane fizice nu sunt evidențiați și există riscul producerii de infracțiuni”, a spus Costel Ichim, avertizând că o să mai apară „o babă violată” până cînd autoritățile vor înțelege că este o problemă care trebuie supravegheată foarte atent. Acesta a avut mai multe nemulțumiri față de forma în care a fost promulgată legea însă modul în care le-a prezentat în fața membrilor Comisiei i-a dezorientat pe aceștia. „Ați reușit performanța de a nu înțelege nimeni nimic„, i-a spus prefectul sindicalistului.
Una dintre problemele semnalate a fost cea a plăților care trebuie făcute către zilier. Oamenii trebuie să încaseze banii în fiecare zi iar dacă plata se face la sfârșitul săptămânii sau la terminarea activității, acest lucru este posibil doar cu „acordul exprimat în scris de către zilier și beneficiar”. În acest caz, dacă beneficiarul lucrărilor nu achită banii, zilierul are un document care să dovedească faptul că a lucrat și că are dreptul la o sumă de bani.
Fără contribuții pentru zilieri
Noua lege a zilierilor mai stabilește că beneficiarul serviciilor prestate de zilieri este obligat să achite doar impozitul pentru remunerația plătită oamenilor, fără celelalte contribuții, cum este cazul salariaților. Zilierii datorează doar un impozit de 16% pentru venitul realizat sub formă de remunerație brută zilnică. Aceasta nu poate fi mai mică decât valoarea/oră a salariului minim pe țară, respectiv 5,357 lei/oră. Astfel, pentru cele șase luni care au mai rămas din 2014, respectiv până la majorarea salariului minim, remunerația brută pentru un zilier este de 43 lei/zi.
O altă noutate este că veniturile zilierilor nu vor fi luate în calcul la stabilirea venitului minim garantat. Adică persoanele care primesc bani la legea 416 nu vor mai fi nevoite să muncească la negru pentru a obține venituri mai mari. Potrivit noii legi care a intrat în vigoare din luna iunie, raportul de muncă dintre zilier și beneficiar se stabilește prin acordul de voință al părților, fără încheierea, în formă scrisă, a unui contract individual de muncă. Una dintre condiții este că o persoană poate desfășura activități ca zilier numai dacă a împlinit vârsta de cel puțin 16 ani.
