Ediția: Luni 29 aprilie 2024. Nr. 6614
Ediția: Luni 29 aprilie 2024. Nr. 6614

GALERIE FOTO: Strada Cotești, un traseu „turistic“ pentru cei care vor să descopere Focşaniul altor vremuri


Am pășit ieri pe strada Cotești din Focșani, care mi-a lăsat impresia imediată de stradă a amintirilor, din vremuri frumose, dar apuse. Dacă doriți să vedeți o fărâmă din Focșaniul de odinioară, cu casele lui vechi, boierești, acum îmbătrânite de timp sau zugrăvite în stil contemporan, cu grădini adormite, pline cu iarbă verde și flori de primăvară, vă recomand o plimbare, inedită, pe această stradă.

    Primul monument descoperit pe Strada Cotești, care m-a impresionat profund, este fosta Școală Comercială Focșani, de la numărul 17, monument istoric, o clădire impresionantă și măiestuoasă, construită în stil neoromânesc acum 87 de ani. Din păcate, e o clădire cu desăvârșire uitată și părăsită, care se înalță dintre copacii care o înconjoară și vegetația sălbatică din curte. Pe site-ul Direcției Județene pentru Cultură și Patrimoniu Național Vrancea, în fișa acestui monument istoric scrie: „Evoluția social-economică a orașului Focșani și a județului Putna a determinat înființarea la începutul secolului XX a Școlii Comerciale Superioare de băieți. Școala a fost inaugurată în anul 1927, în prezența ministrului Cultelor din guvernul Averescu-Goga. Școala Comercială, monument istoric Cod LMI-VN-II-m-B-06412, avea statutul unui colegiu, acorda burse elevilor eminenți, deschidea seria promovării elevilor din mediul rural și din alte orașe mici, dispunând de un internat și de cantină. În stil neoromânesc, școala are o clădire care domină zona, cu două nivele și mansardă, săli de clasă spațioase, accesul la etaj făcându-se pe o scară interioară din lemn și fier forjat. Întreaga construcție, prin arhitectura ei masivă și proporțională în același timp, are un aspect impunător. Proiectul clădirii a fost realizat de arhitecți care au aparținut școlii de arhitectură românească, fiind autorii planurilor monumentelor din Focșani – Ateneul Popular „Maior Gh. Pastia” și Liceul de fete „Al.I. Cuza”. Această școală s-a situat printre cele mai importante instituții de educație și învățământ din zona de sud a Moldovei, renumită pentru valoarea profesorilor și a generațiilor de absolvenți”.
    Se pare că după Revoluție, acest monument a fost lăsat de izbeliște, nemai fiind întrebuințat. Un cetățean care locuiește pe strada Cotești, care trecea prin zonă, cu bicicleta, ne-a spus, cu nostalgie, întrebat despre acest edificiu: „Aici, în trecut, a funcționat școala ajutătoare, pe vremea mea, apoi a fost o școală de meserii. Cam după Revoluție a fost lăsată în părăsire, nu s-a mai făcut nimic”, ne-a spus domnul Silviu Gătej.

         Biserica Armenească, monument istoric vechi de 281 de ani
   
    Peste drum de impunătoarea fostă Școală Comercială Focșani este Biserica Armenească „Sf. Gheorghe Armeni”, pe Cotești nr. 22, un alt monument istoric, care datează din anul 1733 și păstrează vie amintirea uneia dintre cele mai importante comunități, de armeni, din secolul al XVIII-lea, din târgul Focșanilor. Istoric vorbind, comunitatea armeană de la Focșani a fost una dintre cele mai importante și mai bine reprezentate, încadrându-se în categoria celor colonizate masiv în zona Moldovei, din timpul lui Ștefan cel Mare. „Un loc aparte îl ocupă Biserica Armenească „Sfântul Gheorghe”, datată în anul 1733 prin zapisul lui Ioniță Căpitan Toca, care a vândut jupânului Gașpar și „tuturor armenilor, locul pe care făcuse biserica armenească în târgul Focșanilor”. Respectiva comunitate era deci numeroasă în secolul XVIII, bine reprezentată economic și financiar încât să poată cumpăra terenul pentru a ridica o biserică. Din anul 1789, conform afirmațiilor domnului Ferhat, biserica s-a zidit din cheltuiala lui Gheorghe Hagiu, a cărui urmași s-au strămutat în Bucovina. Recepția bisericii s-a realizat în anul 2009, când s-au finalizat lucrările de consolidare și restaurare”, spun specialiștii de la Direcția pentru Cultură Vrancea în fișa de descriere a monumentului istoric. Este o altă clădire impresionantă, lăcaș de rugăciune încărcat de istorie, de această dată îngrijit, cu o curte plină cu flori.
    Pe aceeași stradă se află și Biserica Jelaboi, dar și Biserica Nouapostolică, după cum aflu de pe o tăbliță de la intrarea într-o curte.
    Pe strada Cotești se află și Colegiul Tehnic Auto „Traian Vuia”, îngrijit, vopsit în alb-albastru.

       Case vechi și vile noi

    Pășesc mai departe și, de o parte și de alta a străzii, întâlnesc case din alte timpuri, bătrâne, acaparate de vegetație, cu pereții scorojiți. Una dintre ele, cu poarta ruginită, încuiată cu lanț și lacăt, cu o curte acoperită de o boltă îmbătrânită, uscată și sălbatică, pare un cadru dintr-un film de groază, dacă soarele nu ar îmblânzi trăsăturile acestei curți. Surprinzător și paradoxal, în acest peisaj părăsit, la intrarea în curtea arhaică, flutură un steag albastru cu stele galbene, spălăcit: stindardul Uniunii Europene. O alee de pământ, mărginită de o parte și de alta de verdeață, duce până la treptele unei case bătrâne, care abia se zărește. O felie de natură neîmblânzită în mijlocul orașului și uit că sunt în Focșani.
    Mă desprind și merg mai departe. Strada este peticită, dar circulabilă, trotuarele sunt și ele acceptabile, în ton cu atmosfera străzii. Este liniște, doar din când în când câte o mașină trece pe stradă. Nu lipsesc nici câinii comunitari. De altfel, aceasta este una dintre problemele semnalate de oamenii din zonă. Dar unde nu sunt câini în Focșani? „Câinii care umblă pe stradă sunt o problemă generală, oriunde te duci trebuie să ai grijă să nu fii mușcat. Problema este că sunt copii, bătrâni care se  mișcă cu greutate. Cine are câine ar trebui să îl țină în curte, nu să îi dea drumul pe stradă”, ne-a mărturisit Silviu Gătej. Acesta a mai spus, resemnat, că degeaba își spun oamenii ofurile despre felul în care trăiesc, pentru că nu sunt luați în considerare.  
    Alte case vechi, cu fațada îngălbenită de timp sau desprinsă, ca o plagă pe fața clădirii, care lasă să se vadă cărămizile din pereți. Ferestre înalte, cu tâmplărie din lemn îmbătrânit, geamuri fumurii. Garduri scunde, din lemn putregăit, înconjurate de iederă și grădinițe cu pomi înfloriți și ghivece cu flori scoase afară, pe o băncuță din scândură. Reminiscențe, care stau să cadă, neîngrijite, din alte timpuri. Pe alocuri, trotuarele sunt acoperite de un strat fin de petale albe, de la florile scuturate ale copacilor.
    Alte case, vechi, bine conservate și îngrijite, cu fațada albă și tâmplărie solidă din lemn, cu storuri albe trase pe jumătate, o alta crem, cu ferestre înalte, dar și una cu tâmplărie termopan, pe jumătate.
    La o intersecție, o casă impunătoare, luxoasă, domină peisajul străzii. Mai departe, o altă vilă modernă, asimetrică, cu etaj și o curte superbă cu gazon proaspăt și verde, proaspăt tuns.
    În cele din urmă, descopăr, aproape de intersecția cu Strada Unirea Principatelor, în zona „La Vasilică”, căsuța din povești. O curte generoasă, o alee largă, cu iarbă verde-crud și bumbi galbeni de păpădii, pomi pitici înfloriți și tufe de flori. În capătul aleii înverzite o căsuță de culoarea untului și o ușă mică, cu geam. Încă o dată am senzația că nu sunt în Focșani. Până când îmi alunecă din nou privirea pe stradă, la agitația traficului din jur. 

     Viața liniștită de la casă

    Viața se deapănă liniștit la casă, pe strada Cotești. Locuitorii din această zonă par mulțumiți de viața lor și de cum arată strada. „Este bine, liniște, nu sunt probleme deosebite, suntem mulțumiți cu ce avem. Și pe stradă se circulă destul de bine, gropile le mai plombează când apar. Nici mizerie nu este ca în alte părți, vin și ridică gunoiul, și noi avem grijă să fie curățenie”, ne-a spus Viorel Constandeș, un fericit focșănean care locuiește în oraș la casă, cu o curte înflorită toată.
    Despre avantajul traiului la casă ne-a vorbit și Dumitru Hultureanu, în vârstă de 63 de ani, care s-a mutat într-o casă veche de vreo 30 de ani, în urmă cu 13 ani, când a lăsat viața dintr-un apartament pentru traiul tihnit la curte. „Casa am cumpărat-o în 2001, i-am adus și îmbunătățiri. Ne-am mutat de la bloc, stăteam în zona Piața Moldovei, și pot să spun că este incomparabilă viața la casă. Avem liniște, o grădină cu flori, ne gospodărim să fie totul în ordine și frumos. Parcă ne-am mutat la țară”, s-a destăinuit domnul Dumitru.
   
    Săptămâna viitoare ne vom plimba pe o altă stradă din municipiul Focșani, pentru a vedea cum arată clădirile, carosabilul, spațiile verzi și cu ce probleme se confruntă cetățenii. Dacă aveți sugestii și reclamații legate de strada pe care locuiți, pe care doriți să le aduceți în atenția autorităților locale, ne puteți scrie pe adresa redacției sau puteți comenta pe www.monitorulvn.ro .

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

You cannot copy content of this page

× Ai o stire interesanta?