Ediția: Luni 20 Mai 2024. Nr. 6628
Ediția: Luni 20 Mai 2024. Nr. 6628

Ciorba falsă de burtă cu pleurotus şi pâinea de casă cu măsline – printre deliciile de la Mănăstirea Bujoreni

          La fel ca toate mâncărurile mănăstireşti, şi cele de la Mănăstirea Bujoreni din Vaslui au un gust special şi o aromă aparte. În perioada în care se mănâncă de dulce, pelerinii sunt aşteptaţi cu bunătăţi felurite, de la ciorbe, fripturi, sarmale sau tocăniţe până la deserturi îmbietoare. Provocarea adevărată vine în post, când, în lipsa ingredientelor de origine animală, cei ce trudesc în bucătăria lăcaşului îşi pun la treabă imaginaţia şi reuşesc să prepare bucate la fel de gustoase. Părintele Alexie, fost stareţ la Bujoreni, revine mereu cu bucurie în bucătăria mănăstirii. De când era mic, obişnuia să stea pe lângă bunica sa şi o ajuta în bucătărie, prinzând astfel drag de această îndeletnicire. Pasionat de gastronomie, a ajuns să pună în practică ce a învăţat de mic, dar nu se fereşte să experimenteze. Ştie că secretul unui preparat reuşit stă în calitatea ingredientelor folosite.

          De aceea, oriunde ar găti, alege cu grijă materia primă, preţuieşte munca celor ce produc hrană şi alege mereu calitatea în detrimentul cantităţii. Din dorinţa de a diversifica gama mâncărurilor de post, a căutat reţete noi, s-a orientat şi spre ingrediente mai puţin obişnuite, chiar exotice, a discutat cu bucătari şi a găsit preparate savuroase. La loc de cinste printre felurile gătite de părintele Alexie e ciorba falsă de burtă cu ciuperci pleurotus, despre care toţi cred că e ciorbă adevărată de burtă de vită. Fâşiile de burtă sunt de fapt ciuperci tăiate fideluţă, care se scaldă într-o apetisantă cremă cu legume dreasă cu smântână vegană, preparată din caju. Şi cum nimic nu se compară cu gustul pâinii de casă, ciorba de pleurotus e mereu însoţită de o pâine bună, moale şi săţioasă, cu aluat dospit şi îmbogăţită cu măsline. „Într-o cratiţă se pun la fiert în trei litri de apă ciupercile pleurotus tăiate felii subţiri. Într-un alt vas, fierbem trei morcovi, o bucată de ţelină, un păstârnac şi o ceapă, două-trei frunze de dafin şi câteva boabe de piper. Legumele se taie în bucăţi mici şi se adaugă în fiertura de ciuperci. Totul se drege cu o cremă de smântână vegetală, preparată din caju pus la umflat peste noapte şi dat în blender împreună cu câteva bucăţi de gogoşar la oţet. Se potriveşte de sare, se adaugă usturoi tocat mărunt, verdeaţă şi e gata de mâncat. Se poate acri cu puţină zeamă de lămâie. Toţi care au mâncat din această ciorbă au fost impresionaţi de gust, multora nu le-a venit să creadă că este un preparat de post. Le dăm cu bucurie reţeta tuturor celor care vor să gătească acest preparat la ei acasă. Ţinem mult la lucrurile naturale, la produsele simple şi gustoase. Pe cât se poate, încercăm să facem lucruri de casă, facem tot felul de conserve, umplem borş, facem pâine de casă. La ciorba de pleurotus ne place să punem alături o pâine mai specială, cu măsline sau cu ceapă, care este la fel de bine primită de toţi cei care ne calcă pragul”, spune părintele Alexie.

          Toată lumea se întreabă de ce la mănăstire mâncarea iese mereu atât de bună, cu un gust special pe care nu-l regăsim în altă parte. Părintele Alexie are răspuns la această întrebare şi e convins că savoarea preparatelor mănăstireşti vine mai ales din faptul că sunt făcute cu rugăciune şi doar după ce se primeşte binecuvântarea. „Se spune că odată un împărat mergând în împărăţie a oprit la un părinte călugăr şi a întrebat cum de este aşa de bună mâncarea la mănăstire. ‘Fiindcă de fiecare dată eu încep cu Dumnezeu şi termin cu Dumnezeu. Dacă la tine, cei care gătesc mâncarea nu sunt aşa dedicaţi cu inima la Dumnezeu, la noi de asta este atât gustoasă’, a spus călugărul. De aceea, când vrei să găteşti ceva trebuie să te gândeşti la Dumnezeu şi mai ales să ai inima în rugăciune”, mărturiseşte părintele Alexie.

          Oamenii care poposesc la Mănăstirea Bujoreni şi sunt de fiecare dată poftiţi la masă simt harul celor ce slujesc. Îşi purifică sufletul cu speranţă, credinţă şi iubire şi îşi hrănesc trupul cu bunătăţi create din lucruri simple, dar de nepreţuit. „Sunt foarte bucuroşi, binecuvântaţi, se simt ca acasă şi ceea ce îi atrage e harul lui Dumnezeu, harul Maicii Domnului. Noi am încercat să dăm starea aceasta şi să arătăm pelerinului şi creştinului că Dumnezeu este calea şi adevărul în toate”, a declarat, pentru AGERPRES, părintele Alexie.

Autor: Loredana Ciobanu

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

You cannot copy content of this page

× Ai o stire interesanta?