Analizele pentru laptele crud comercializat de micii producători în piețe vor avea un preț minim la nivelul județului Vrancea și nu ar trebui să influențeze prețul final. Conducerea Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Vrancea arată că un set de analize care să ateste conformitatea produsului cu cerințele normelor europene costă 31 de lei, nu 180 lei cât au anunțat, ieri, unii reprezentanți ai patronatelor care vesteau deja scumpiri ale laptelui. Conform regulilor europene, care se aplică de la 1 ianuarie 2014 și în România, laptele crud destinat vânzărilor directe trebuie să îndeplinească criteriile de calitate cu privire la numărul total de germeni – maxim 100.000/ml și de celule somatice – 400.000/ml. Aceste condiții pot fi îndeplinite de micii crescători de animale dacă respectă reguli minime de igienă, iar tancurile de răcire pot fi înlocuite de un frigider, atunci când cantitățile de lapte nu sunt foarte mari.
Micii producători de lapte care vând în piețe nu vor avea cheltuieli exorbitante pentru a respecta normele europene de calitate. Ei trebuie să respecte doar condiții minime de igienă, iar calitatea laptelui să fie certificată prin buletine lunare de analiză. Aceste buletine vor avea prețuri minime și nu ar trebui să ducă la scumpirea laptelui în piețe.
Conducerea DSVSA arată că un set de analize care să ateste conformitatea produsului cu cerințele normelor europene costă 31 de lei. Adică de șase ori mai puțin decât prețul de 180 lei anunțat, ieri, de unii reprezentanți ai patronatelor. Aceștia invocau prețurile analizelor pentru scumpiri cu 20% a laptelui. „Pentru crescătorii individuali, cei care vând în piețe, am stabilit să fie buletine de analize lunar, iar odată la trei luni se face media geometrică a acestora. Prețul celor două seturi de analize, pentru numărul de germeni și de celule somatice, este de 25 lei, fără TVA. În total, 31 de lei”, a afirmat directorul Necula Botezatu. În condițiile în care litrul de lapte se vinde în piețe cu 2 lei, analizele reprezintă circa 15 litri de lapte lunar.
Directorul DSVSA, Necula Botezatu a explicat că fermierii trebuie să respecte doar criterii de igienă a mulsului, a colectării laptelui, precum și cei referitori la sănătatea animalelor. Potrivit DSVSA, nu este obligatoriu ca orice crescător de vaci de lapte să dețină un tanc de răcire, mai ales atunci când acesta are doar două-trei animale, iar cantitatea de lapte obținut nu este foarte mare. În aceste cazuri laptele poate fi păstrat într-un frigider. În Vrancea, încă de anul trecut, la nivelul DSVSA, a fost demarată o campanie de informare cu privire la măsurile care trebuie întreprinse pentru asigurarea conformității laptelui crud cu standardele europene. Au fost vizați atât producătorii de lapte care vând în piață cât și cei care livrează către procesatori, centre de colectare a laptelui.
Condiții minime de igienă pentru producătorii de lapte
DSVSA arată că atunci când este vorba despre igiena adăpostului, crescătorii de animale trebuie să asigure curățenia grajdului, să îndepărteze murdăria, iar animalele să nu fie hrănite și să nu li se schimbe așternutul de paie în timpul mulsului. Referitor la igiena mulsului, acesta nu trebuie efectuat dacă animalele prezintă vreun semn de boală. Înainte de începerea mulsului, ugerul animalului trebuie spălat și șters cu un prosop curat, iar primele jeturi de lapte trebuie eliminate. Cel care mulge trebuie să se spele pe mâini, să poarte un halat curat și, în cazul în care are răni deschise, să aibă bandaje rezistente la apă sau să poarte mănuși de protecție, să spele cu detergent și să clătească bine gălețile în care ajunge laptele. Laptele se filtrează, cel puțin cu un tifon, pentru a îndepărta mizeria și se depozitează în vase curate în încăperi separate de adăpostul vacilor. Laptele trebuie răcit imediat la o temperatură de maxim 8 grade Celsius atunci când este colectat zilnic, iar în caz contrar, la 6 grade.
Producătorii care vând în piețe trebuie să aibă fișe de sănătate, care să ateste starea de sănătate a animalelor de la care a fost obținut laptele, completate de medicii veterinari din localitățile de origine, dar și un buletin de analiză care să ateste conformitatea produsului cu cerințele legislației. De asemenea, comercializarea laptelui și a brânzeturilor de către producătorii agricoli, în piețele agroalimentare și în târguri, se realizează în baza documentelor de înregistrare sanitară veterinară.
Veterinarii precizează că, de la 1 ianuarie, „laptele crud destinat vânzărilor directe trebuie să îndeplinească criteriile de calitate cu privire la numărul total de germeni (max. 100.000/ml) și de celule somatice (400.000/ml) prevăzute de legislație”. În prezent, în Vrancea sunt două unități de procesare lapte autorizate sanitar veterinar pentru schimburi intracomunitare, respectiv Vranlact din Focșani și Dunărea Prod, din Milcov. Toate cele 168 de unități de procesare din România sunt publicate pe site-ul ANSVSA.
