Comisarii de la Protecția Consumatorilor îi sfătuiesc pe vrânceni să fie atenți la etichetele brânzeturilor aflate în rafturile magazinelor, după ce un control efectuat în prima jumătate a lunii a scos la iveală practicile incorecte ale comercianților. În perioada verificărilor s-au găsit produse cu adaos de grăsimi vegetale, denumite impropriu telemea sau brânză Feta, smântână fermentată sau Sana cu un conținut de grăsime de 2,8% față de minimul impus de 3,6%.
Potrivit reprezentanților Comisariatului Vrancea, cantitatea totală de produse verificate a fost de 12.159 kilograme, fiind constatate abateri la toți cei 18 agenți economici verificați. În urma controalelor a fost dispusă retragerea de la comercializare a unei cantități de 7 kilograme de smântână și lapte bătut. „Cantitatea de produse la care s-au constatat abateri este de 1.562 kg, în special produse lactate acide, dar și brânzeturi diverse, produse cu amestec de grăsimi vegetale și animale. Pentru abaterile constatate, s-au aplicat 16 avertismente și 11 amenzi, în valoare totală 18.700 lei, și s-au dispus măsuri de oprire temporară de la comercializare a 1.525 kg produse lactate, în valoare de 15.437 lei, până la remedierea deficiențelor”, se arată într-un comunicat.
Pe lista abaterilor constatate și sancționate se numără utilizarea unor denumiri definite și stabilite prin reglementări naționale sau europene ori consacrate, respectiv „Cașcaval Dalia”, „Cașcaval Rucăr”, „Sana” , „Telemea”, „Brânză Feta” , în condițiile în care produsele nu îndeplinesc condițiile de calitate impuse pentru aceste produse. Cașcavalul comercializat sub denumirile Dalia și Rucăr avea 40-42% grăsime raportată la substanța uscată, în loc de minim 45% reglementat. Alte nereguli constatate au fost: lipsa informațiilor privind data limită de consum sau data durabilității minimale, neputându-se verifica încadrarea în valabilitate, afișarea unor denumiri care nu se pot verifica, de exemplu „Brânză mixtă oi” la care nu se cunoaște și nu se declară procentul de lapte de oaie conținut, pentru a justifica denumirea. O altă metodă de păcălire a consumatorilor constatată de comisari este folosirea, pe ambalajele produselor lactate acide precum smântână, lapte bătut, sana a reclamei „Nu conține conservanți” , deși în realitate nu este permisă utilizarea aditivilor alimentari în aceste alimente și toate produsele de acest tip nu conțin oricum conservanți. „Se fabrică din ce în ce mai multe produse pe bază de înlocuitori de produse lactate, obținute din lapte și grăsimi de altă natură decât cea lactată (vegetală sau animală) sau chiar fără lapte, denumite „preparat alimentar” sau „specialitate”, dar expuse în aceeași vitrină cu produsele lactate, printre acestea, ba mai mult, afișându-se denumiri specifice produselor lactate („Brânză”, „Cașcaval”, „produs FETA”, „produs tip FETA”, „iaurt”). Astfel, consumatorii pot fi induși în eroare foarte ușor asupra naturii produselor și caracteristicilor acestora. Aceste aspecte sunt urmărite în permanență de comisarii de protecție a consumatorilor, însă consumatorul este cel care trebuie să învețe să se autoprotejeze, iar atunci când sesizează neconformități de orice natură să nu ezite să informeze instituțiile cu abilități de control, pentru ca și alți consumatori să fie feriți de riscul cumpărării unui produs sau serviciu necorespunzător”, spune Dumitru Dilă, comisar șef adjunct al Comisariatului Regional pentru Protecția Consumatorilor Regiunea Sud-Est.
