Studenții „căminiști” revin din vacanță încărcați cu valize în care și-au adus mâncare, haine, încălțăminte, dar și oale, cratițe, frigidere și chiar paturi pliante, după ce unii, mai gospodari, au dat un rând de var în camera unde știu că vor locui și în acest an. Pe lângă cei relaxați, care deja își aranjează camerele, având un loc de cazare asigurat datorită mediilor foarte mari, cei mai mulți dintre studenți speră să prindă un pat într-o cameră din marile campusuri.
Oarecum surprinzător, la Universitatea București (UB), numărul cererilor pentru un loc în cămin a scăzut puțin față de anul trecut. Sunt cam 1,8 candidați pe loc, ceea ce înseamnă că aproape jumătate dintre pretendenți vor trebui să-și caute un alt spațiu de cazare. „Avem 5.435 de locuri de cazare, iar cererile depășesc 8.300. Cele mai multe cereri de cazare sunt pentru campusurile Grozăvești, Mihail Kogălniceanu și Măgurele”, spune directorul Departamentul Servicii pentru Studenți din UB, Marian Crăciun.
Deși există două campusuri în licee, care au fost preluate de UB de câțiva ani și care oferă cazare în camere cu două paturi și grup sanitar propriu, tinerii preferă, totuși, Grozăveștiul. Explicația: viața de cămin „adevărată”. „Cererile cele mai mari sunt, totuși, pentru Grozăvești. Evident, cred că legat de viața studențească, de atmosfera studențească, pentru că, în alte locuri, condițiile sunt mai bune. De exemplu, în campusul Theodor Pallady, unde UB are două cămine cotate a fi printre cele mai bune ca grad de confort, având camere au două paturi și grup sanitar, unele au chiar mobilier nou. Avem cămin în complexul liceal Fundeni, la fel de bine cotat. Totuși cei mai mulți studenți se luptă să prindă un loc într-un cămin din Grozăvești, cu toate că în cameră, spre deosebire de Pallady, pot fi două sau trei paturi, iar grupul sanitar este comun. În Grozăvești, cu excepția căminului A1, camerele au două sau trei paturi, iar grupul sanitar este comun”, a explicat Crăciun.
Oficialii Universității țin să precizeze că, și pentru anul universitar care stă să înceapă, obținerea unui loc de cazare este condiționată de performanță, distribuția fiind „de sus în jos”. Astfel, restanțierii nu au șanse să prindă un loc decât în anumite condiții, cum ar fi să reprezinte caz social, să fi picat cel mult două examene și să poată face dovada că au fost angajați și, de aceea, nu au putut fi integraliști, potrivit directorului Crăciun.
Tariful subvenționat la cazarea în UB costă în jur de 90 de lei pentru un loc, în funcție de gradul de confort. Cel mai mult au de plătit studenții care nu beneficiază de subvenție, ei trebuind să scoată din buzunar până la 200 de lei pe lună, în condițiile în care, pe piața liberă, un pat costă, în medie, 500 de lei. Potrivit lui Crăciun, peste 60 la sută dintre studenți sunt cazați în camere cu două paturi, iar restul, în camere cu trei sau patru paturi.
În fosta sală de lectură din Panduri sunt amenajate însă și două dormitoare cu câte șapte paturi, restul de zece camere având câte cinci locuri. Tot la UB, cam 7-8 la sută din spațiile de cazare revin studenților străni care vin să învețe în Capitală din mai toate colțurile lumii, chiar și din China, Japonia, Congo și Nigeria, a adăugat directorul din UB.
Reprezentanții organizațiilor studențești spun, o dată în plus, că numărul de locuri disponibile în cămine este insuficient. La Universitatea Politehnica din București, de pildă, locurile acoperă doar 80% din cererile depuse de studenți ai acestei instituții de învățământ superior, susține președintele Uniunii Naționale a Studenților din România, Ioan Poenaru.
Anul trecut, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) critica faptul că, deși existau cereri peste numărul de locuri, universitățile rămâneau cu locuri neocupate, din cauza criteriile severe de admitere în cămine.
Tot în 2011, la multe universități, printre care Universitatea Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Universitatea de Åžtiințe Agronomice și Medicină Veterinară, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila, Universitatea Națională de Muzică, Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport și Åžcoala Națională de Studii Politice și Administrative, au fost rezolvate majoritatea cererilor pentru cazare, în timp ce, la altele, s-a apelat la soluția supracazării, pentru a fi primiți cât mai mulți studenți.
Una peste alta, realitatea reconfirmă că numărul cererilor îl depășește întotdeauna pe cel al locurilor în cămine. La fel se întâmplă și pe restul continentului, unde, în timpul verii, o parte a studenților dau sfoară-n țară cu mesajul „caut gazdă”.
