Otalgia, adică durerile localizate în urechi, poate afecta persoanele de orice vârstă, manifestându-se prin dureri intense, constante, adesea însoțite de febră (nu foarte ridicată). Cauzele cele mai frecvente sunt infecțiile urechii externe (pavilionul urechii, canalul auditiv care se termină în fața membranei timpanului). În acest caz se poate vorbi și de o secreție urât mirositoare a canalului auditiv, fiind prezentă și o durere în timpul masticației.
Altă cauză poate fi datorată urechii medii (din care face parte timpanul), caracterizată prin dureri profunde și constante, care pot face persoana bolnavă foarte iritabilă. Alte cauze particulare ale otalgiei, sunt legate de eventualele schimbări bruște de tensiune arterială, când durerea este foarte intensă, dar de scurtă durată. Se mai pot aminti cauze extra otalgice, de exemplu când durerea se referă la dinți, la articulațiile temporo-mandibulare, a nervilor (cum ar fi trigemen), la inflamarea amigdalelor, sau limfoadenitele datorate unor traumatisme. La apariția primelor simptome, persoana bolnavă se adresează medicului specialist, iar pentru dimi-nuarea durerii se poate recurge la un anestezic care să nu conțină cortizon sau antibiotic.
Simptomele:
Hipoacuzie (scăderea auzului), păcănituri în ureche, dureri care cedează ușor când se începe scurgerea puroiului din u-reche, febră, stare generală rea. Otita medie supurată cronică: este urmarea netratării sau a unei tratări insuficiente a otitei medii acute. Forma simplă se manifestă printr-o scurgere gălbuie, nemirositoare, ce formează uneori coji în canalul auditiv, producând scăderea auzului. Forma obișnuită a otitei cronice este mai severă, urechea fiind plină cu secreție purulentă, urât mirositoare, uneori amestecată cu sânge. Bolnavul acuză greutate în jumătatea respectivă a capului, dureri intermitente în ureche, îndeosebi în perioada de retenție.
