Vede lumea umbrită însă cu toate acestea, din mâinile sale se nasc cele mai frumoase acorduri de pian. Iulian Stoica are 13 ani, iar de la vârsta de 4 ani a părăsit localitatea vrânceană Ploscuțeni pentru a fi alături de părinții săi, plecați la muncă în Italia. La împlinirea vârstei de 5 anișori, o întâmplare fericită a făcut ca părinții săi să îi ofere lui Iulian o orgă de jucărie. Cadoul a fost neașteptat de apreciat de talentatul băiețel care a început să învețe primele note muzicale. De la o simplă joacă până la dezvoltarea unei adevărate pasiuni pentru muzică și mai cu seamă pentru pian, nu a mai fost decât un pas.
Iulian, care întotdeauna a încercat să le explice părinților cât de mult îi place muzica, a reușit să îi convingă în cele din urmă de acest lucru. Părinții și-au dat apoi seama de talentul copilului lor, când au remarcat că orice cântec pe care acesta îl asculta la biserică și îi plăcea în mod deosebit, îl reproducea la orgă, în întregime, aproape fără greșeală. Cu toate acestea, la acea vreme părinții nu credeau că Iulian al lor își va dedica viața studierii pianului și credeau că acest moft al copilului se va stinge încet, încet în cel mult trei ani. „Am descoperit că îi place muzica pentru că în orice loc unde era încerca să schițeze, prin bătaia din palme, pasaje din diferite melodii. La orice muzică el făcea ritmul. Åži ne-am dat seama că are talent după ce i-am cumpărat orga. Orice auzea putea interpreta. Mergeam la biserică și ce melodii auzea acolo, acasă le cânta la orgă. I-am căutat un profesor și pentru că nu găseam în apropiere de casa unde locuiam, l-am înscris pe la 7 ani. Când l-am dus la muzică mă gândeam că va studia doi sau trei ani și apoi gata. Abia apoi am înțeles că muzica se studiază până la adânci bătrâneți”, a mărtu-risit Gabriela Stoica, mama lui Iulian.
Primele ore de muzică au fost pentru talentatul băiețel o adevărată distracție. Deoarece are serioase pro-bleme de vedere, Iulian își amintește că își imagina notele muzicale pe portativ precum niște mingiuțe. Se mâhnea nespus când realiza că din cauza vederii slabe, nu reușea să scrie notele corect însă, cu toate astea, băiatul nu s-a lăsat, a învățat cu mai multă sârguință pentru că îndrăgea sunetele cristaline ale pianului mai mult decât orice. „În prima zi când am mers să studiez muzica mă uitam la notele muzicale ca la niște mingiuțe și ca să le văd, mi le mărea foarte mult sau le măream noi, acasă. Åži cum îmi copia mama notele, ajungeam la profesor cu fa în loc de sol. Când eram mic mă supăram tare pe mine când greșeam dar acum am înțeles că din greșeală se învață”, spune Iulian. Micul artist din Iulian a fost remarcat de profesor încă de la prima oră când, deși nu fusese învățat de nimeni, copilul putea reproduce nota muzicală ce îi era indicată. A fost unul dintre lucrurile pe care profesorul italian le-a remarcat la elevul său ce cu fiecare zi de curs încheiată învăța tot mai mult și își îmbunătățea, văzând cu ochii, tehnicile de interpretare la pian.
Iulian, Beethoven 2
Talentul pe care îl manifestă Iulian este deosebit deși nici tatăl, nici mama sa nu au avut niciodată înclinații către muzică. Singurii pasionați de muzică din familia Stoica sunt doi unchi și un verișor.
Aspirațiile lui Iulian sunt mărețe. Talentatul copil povestește că este îndrăgostit de muzica clasică, mai ales de marii compozitori. Pe lista preferaților lui se numără Johann Sebastian Bach, Wolfgang Amadeus Mozart, Ludwig van Beethoven, Frédéric Chopin ori Pyotr Ilyich Tchaikovsky. Muzica acestor mari compo-zitori i-au influențat cariera artistică într-un mod pozitiv. În plus, inspirat de creațiile fără de cusur ale acestor mari compozitori, Iulian visează că într-o bună zi va putea și el compune piese la fel de emoționante și complexe.
Micuțul artist, de loc din Ploscuțeni, nu se dă deoparte nici când vine vorba de muzica jazz, care nu doar că îi încântă auzul ci, așa cum îi șade bine unui artist, îi place foarte mult să o improvizeze, rezultatul final fiind de cele mai multe ori, spectaculos. Åži muzica populară autentică îl încântă pe băiat. „Îmi place mult muzica clasică, dar îmi place și muzica populară. Am studiat Bach, Mozart, Beethoven, dar și Chopin ori Tchaikovsky. În fiecare an avem spectacole și îi încântăm pe părinți cu muzică. Când mă întreabă cineva ce vreau să ajung în viață, spun mereu că vreau să devin Beethoven 2. Eu vreau să inventez un altfel de muzică clasică, vreau să compun. Îmi place în momentul de față să improvizez mult, chiar și jazz”, a adăugat Iulian.
La școală în Italia, copilul studiază și fluierul, însă pianul parcă s-a lipit de sufletul și de degetele sale. Iar acum, după atâția ani de învățare la instrumente mai mult sau mai puțin profesio-nale, Iulian își poate exprima talentul la un pian pe care tatăl său i l-a oferit cu destul de multe sacrificii. Iulian își răsplătește tatăl, după o zi de muncă istovitoare, cu câte un cântec liniștitor, dovedindu-i astfel că acel instrument îi este cu adevărat drag și totodată un bun prieten, poate cel mai bun pe care l-a avut vreodată. „Chiar de vin seara de la muncă și copilul vrea să cânte, nu îl opresc. Sperăm ca el să ajungă ceva, în viitor, în partea de muzică clasică. Dorim să investim în copil, să îl ajutăm, merită șansa asta”, a spus tatăl lui Iulian.
Vedetă în Italia
Talentul lui Iulian a fost recunoscut și de una dintre cele mai populare reviste din Roma. „Quei bravi ragazzi” a publicat un articol în care a amintit despre curajul unui băiat din România, aproape orb, care a impresionat printr-o reprezentație excelentă la o serbare organizată cu prilejul unui sfârșit de an școlar. Iulian Stoica din Ploscuțeni, un băiețel simplu, dar cu mult talent a reușit, așadar, să arate că România are oameni de valoare și trebuie prețuită pentru acest lucru.
Acest copil minune suferă însă de o boală cumplită. Medicii l-au diagnosticat încă de la naștere cu microtalmo în sclerocornee bilaterală, o boală de vedere pentru care încă nu s-a descoperit un remediu. În urmă cu șase ani, Iulian a suferit un transplant însă chiar și așa, specialiștii nu au putut să îl ajute să se bucure ca noi toți de soare, lumină și de tot ce ne înconjoară. Poartă ochelari, însă medicii le-au spus părinților că Iulian vede foarte puțin. Pentru că dragostea pentru muzică este mai puternică decât orice boală necruțătoare, Iulian este hotărât să urmeze cursurile unui conservator din Italia, țara care a dat lumii poate cei mai mari muzicieni ai lumii. Åži de ce nu, poate într-o bună zi, grație talentului și voinței sale, Iulian Stoica, din Ploscuțeni, va ajunge să interpreteze la pian pe cele mai mari scene ale lumii.
