Gravele disfuncționalități ale sistemului sanitar românesc îi afectează pe bolnavi nu doar luînd în calcul serviciile de proastă calitate, medicamentele scumpe, programele ministeriale eșuate, dar și prin lipsa medicilor specialiști. În spitale cu aparatură învechită, cu bugete care abia ajung pentru plata unor salarii sub demnitatea meseriei, specialiștii nu prind rădăcini, iar intrarea României în Uniunea Europeană nu face decît să sporească dorința acestora de a pleca în țări unde să profeseze în condiții civilizate n Vrancea duce lipsă mai ales de ginecologi, chirurgi și anesteziști. Autoritatea de Sănătate Publică a întocmit o situație cu deficitul de medici specialiști din cele șapte spitale din județ. Această situație a fost adusă la cunoștința Ministerului Sănătății, alături de cîteva propuneri prin care medicii tineri trebuiau atrași și spre spitalele mai mici. Pînă acum, nici o soluție nu a fost găsită, motiv pentru care în Vrancea sînt întîlnite situații precum cea a anestezistului de la Spitalul Muncipal Adjud, care, în timpul liber, lucrează și la spitalele din Panciu și Mărășești. Directorul ASP, medicul Dima Cozma, a întocmit o hartă a medicilor care trebuie atrași în spitalele mici din județ. Astfel, la Spitalul Orășenesc Mărășești este nevoie de medici ginecologi, anesteziști, chirurgi și radiologi, în timp ce la Odobești este nevoie de un ginecolog și un psihiatru. Tot un medic specialist psihiatru lipsește la Spitalul Municipal Adjud, în timp ce la Panciu mai este nevoie de ginecolog și anestezist. Gravitatea situației este poate cel mai bine reflectată de absența unui psihiatru la Spitalul de Psihiatrie Dumbrăveni. „La ora actuală, avem mare nevoie de medici ginecologi, apoi chirurgi, anesteziști, radiologi și medici în medicina de laborator. Åži la Spitalul Județean de Urgență Focșani avem nevoie de medici din cauza pensionărilor care au avut loc, însă este mare nevoie acum de ginecologi și radiologi”, a precizat medicul Dima Cozma. Lipsa medicilor specialiști a dus, în spitalele mici din județ, la situații mai rar întîlnite. De exemplu, medicul anestezist de la Spitalul Adjud deservește, în timpul său liber, și spitalele din Mărășești și Panciu. Åži conducerea Spitalului Orășenesc Mărășești s-a confruntat cu o situație deosebită. Postul de medic chirurg a fost scos la concurs de trei ori pînă acum, însă nu s-a prezentat nimeni. Se pare însă că un medic s-a arătat interesat de acest post, dar rămîne de văzut dacă se va prezenta la concurs. Reprezentanții Autorității de Sănătate Publică au identificat și principalele motive pentru care medicii fug de posturile vacante din spitalele publice. Medicină europeană cu aparatură învechită Directorul ASP spune că unul din principalele motive pentru care medicii nu sînt interesați să profeseze în spitalele mici este lipsa aparaturii performante, urmat de salariile foarte mici. În special ginecologii și pediatrii își deschid cabinete particulare și refuză posturile din spitale. În schimb, chirurgii de exemplu, preferă să plece în spitalele mari din țară, unde pot obține și un salariu pe măsura muncii prestate. „Un medic, de exemplu ginecolog, preferă să acorde consultații într-un cabinet particular, unde cîștigă mai bine, decît să lucreze în cadrul unui spital. Se pot găsi soluții pentru ca cetățenii să be-neficieze de servicii medicale cît mai performante și mai aproape de casă, însă piciorul care ne trage în jos este lipsa aparaturii din spitale. Dacă acestea ar fi dotate cu aparatură, un medic specialist din Focșani, de exemplu, ar putea să meargă la Spitalul Mărășești, operează cu aparatura de aici, după care își ia banul pentu cazul respectiv și pleacă”, a precizat Dima Cozma. El spune că o soluție pentru ieșirea din criză ar fi asocierea spitalelor mici din județ, cel din Adjud cu cel din Mărășești, iar spitalul din Vidra cu cele din Panciu și Odobești. Astfel, necesarul de medici specialiști ar putea fi acoperit prin cumul de posturi. Spre exemplu, un medic chirurg din Adjud ar putea interveni pentru un caz care nu este de strictă urgență la spitalul din Mărășești, astfel că aici nu va mai trebui încă un post de chirurg. Cel care ar deservi două spitale ar putea fi plătit la caz sau la oră. Aceasta ar fi și o soluție pentru diminuarea costurilor cu salarizarea, avînd în vedere că cei mai mulți bani ai spitalelor se duc pentru remunerarea cadrelor medicale și asistenților. Mirajul Occidentului Exodul medicilor și al asistenților către țările membre ale Uniunii Europene abia de acum va începe, avînd în vedere noile condiții în care românii pot accesa piața muncii. Medicii vor fi atrași de țări în care limba nu va constitui o piedică pentru ei și unde economia este pu-ternic dezvoltată. De exemplu, Franța a declarat deja că dorește să angajeze medici din Europa, pentru a acoperi lipsa acestora, provocată de pensionările masive. Pentru a se putea realiza acest lucru, în Franța a fost înființată Asociația pentru Recrutare și Încadrare a Medicilor Europeni, cei mai căutați specialiști fiind anesteziștii, ginecologii, chirurgii, oftalmologii și chiar medicii de familie. Åži Italia a anunțat lista cu specializările care vor fi recunoscute pentru sanitarii români. Astfel, în Italia se vor recunoaște diplomele de farmacist, medic chirurg, medic de medicină generală, dentist, asistent medical, fizioterapeut, infirmier, tehnician dentar, moașă, tehnician medical pentru radiologie medicală și terapeut ocupațional. Claudiu Grosu, liderul Sindicatului Sanitas Vrancea, spune că nu se așteaptă la un exod al asistenților medicali, deoarece cei care au vrut au plecat deja. „Deocamdată nu există o pornire de a pleca din țară. Poate că celor tineri le este mai ușor să plece la muncă în afară, însă asistenții care au aici deja un serviciu și au familii, nu vor pleca. De exemplu, în Italia au plecat asistenți deoarece nici înainte de ade-rare nu erau restricții. Cine a vrut a plecat pînă acum”, a spus Claudiu Grosu.
