În seara zilei de vineri 4 martie 1977, România a fost zguduită de un puternic cutremur cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, având epicentrul în Munţii Vrancei. Precedentul mare seism din secolul al XX-lea produs în România avusese loc la 10 noiembrie 1940, având o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter.
Cutremurul din 4 martie 1977, produs la ora 21.21, a avut o magnitudine Mw (magnitudine-moment) de 7,4 şi s-a produs la o adâncime de 94 km, se aminteşte într-un comunicat de presă al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) din 25 februarie 2022. Cutremurul a provocat cele mai mari pagube produse de un fenomen natural din istoria României: la nivel naţional 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa (1.424 în Bucureşti) şi 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în Bucureşti). Un număr de 32 de clădiri de înălţime mare sau medie s-au prăbuşit în Capitală, 32.900 de locuinţe au fost grav avariate la nivel naţional, aproximativ 200.000 de oameni fiind direct afectaţi, potrivit comunicatului menţionat.
„Primele ştiri parvenite în străinătate despre cutremur au avut două surse principale. Cea dintâi au constituit-o informaţiile provenind direct din România, pe canalele oficiale româneşti, prin declaraţiile unor ambasade având sediul în Bucureşti, prin relatările unor martori oculari, reluate de posturile de radio şi televiziune, de ziare şi alte organe de presă, de toate agenţiile naţionale şi internaţionale de presă. A doua sursă au constituit-o staţiile seismice de diferite tipuri dispuse în cele mai diferite puncte ale globului care, datorită energiei seismice colosale eliberată din adâncurile focarului vrâncean şi forţei uriaşe a exploziei provocate de ruptura plăcilor tectonice aflată la originea cutremurului, au putut măsura cu mare precizie parametrii şocului seismic principal, parametri care arătau că a avut loc cel mai puternic cutremur de pământ din acest secol dintr-o zonă populată a Europei: 7,2 – 7,3 pe scara de magnitudine Richter”, se arată în cartea „4 martie 1977. Secunde tragice, zile eroice. Din cronica unui cutremur” (coordonator Aristide Buhoiu, Editura Junimea, Iaşi, 1977).
Astfel, cutremurul a fost înregistrat cu o mare acurateţe de staţiile seismice de pe teritoriile ţărilor vecine sau apropiate, dar şi de centrele seismologice aflate la distanţe mari şi foarte mari, precum Serviciul geologic al SUA din Colorado, Centrul seismic european mediteraneean din Strasbourg (Franţa), Institutul de geofizică din Karlsruhe (Germania), Institutul de fizică a Pământului din Moscova, staţiile seismice din RP Chineză ş.a., se menţionează în cartea citată mai sus. (…)
În ţară, cele mai afectate judeţe au fost Teleorman, Dolj, Ilfov, Prahova, Iaşi, Vaslui, Buzău, Vrancea. Numeroase clădiri din Buzău, Ploieşti, Craiova, Zimnicea, Alexandria, Focşani, Iaşi, Bârlad, Vaslui şi alte localităţi au suferit avarii grave. La 5 martie 1977, a doua zi după producerea cutremurului, a fost instituită, prin Decret prezidenţial, starea de necesitate pe întreg teritoriul ţării. În dimineaţa zilei de sâmbătă, 5 martie, preşedintele Nicolae Ceauşescu a revenit în ţară din vizita pe care o efectua în Republica Federală Nigeria. Pe primul plan s-a aflat urgentarea scoaterii tuturor victimelor cutremurului de sub dărâmături, identificarea tuturor locuinţelor şi a clădirilor publice cu avarii, în vederea evacuării lor imediate, după cum relata ziarul ”Scânteia” în ediţia din 6 martie 1977. Au fost luate măsuri pentru asigurarea cazării sinistraţilor, în acest scop stabilindu-se închiderea temporară a unor institute de învăţământ superior şi punerea la dispoziţia populaţiei sinistrate a căminelor studenţeşti. În Bucureşti şi în alte localităţi din ţară unde s-au produs avarii ale clădirilor şi ale reţelei de distribuire a gazelor, a fost oprită, provizoriu, aprovizionarea cu gaze naturale, pentru a se evita producerea unor explozii şi incendii.
În toate punctele din Bucureşti unde s-au prăbuşit imobile au acţionat ostaşi, studenţi, echipe de specialişti, cascadori, cadre sanitare, dar şi simpli cetăţeni veniţi să ajute la operaţiunile de salvare. Mulţi dintre aceştia au lucrat fără întrerupere zi şi noapte la degajarea ruinelor. ”Alături de medici, în Capitală participă la salvarea vieţii răniţilor şi studenţii anilor V şi VI ai Facultăţii de medicină generală”, relata şi ziarul ”România liberă” din 7 martie 1977.
Printre victimele cutremurului s-au numărat actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneţ, cântăreaţa Doina Badea, actriţa Eliza Petrăchescu, scenograful Liviu Popa, mezzosoprana Mihaela Mărăcineanu, cântăreaţa de muzică populară Filofteia Lăcătuşu, pianistul Tudor Dumitrescu, cascadorul Tudor Stavru.
Pagubele directe în cazul unui cutremur vrâncean major, care ar putea avea o magnitudine de până la 8,1 Mw, ar putea fi, cel puţin în Bucureşti, de ordinul miilor sau chiar zecilor de mii de victime într-un scenariu nocturn, relevă datele prezentate în urmă cu doi ani, în documentarul „Cutremurul vrâncean din 4 martie 1977”, realizat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN/AGERPRES FOTO
