Preşedintele Klaus Iohannis a convocat, pe 25 octombrie, la Palatul Cotroceni, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), a informat Administraţia Prezidenţială. Potrivit sursei citate, pe ordinea de zi a şedinţei sunt incluse subiecte referitoare la situaţia de securitate în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei – implicaţii pentru România şi îmbunătăţirea rezilienţei energetice a ţării pentru asigurarea securităţii în domeniu prin adaptarea operativă şi dezvoltarea de noi capacităţi de producţie energetice, în contextul războiului din Ucraina. De asemenea, pe ordinea de zi se află un raport privind măsurile adoptate de România în vederea punerii în aplicare a regimului de sancţiuni instituit pe plan internaţional în perioada octombrie 2021 – septembrie 2022, dar şi măsuri privind modernizarea Armatei României. În cadrul reuniunii vor fi analizate şi alte tematici de actualitate din domeniul securităţii naţionale, arată Administraţia Prezidenţială.
Preşedinţii a 11 ţări est-europene membre ale NATO, printre care şi România, au condamnat marţi recentele bombardamente ruse asupra unor oraşe ucrainene, calificându-le ”crime de război”, transmit AFP şi Reuters.
Într-o declaraţie difuzată de preşedinţia poloneză, liderii celor 11 state – membrele formatului ‘Bucureşti 9’ (Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria) plus Muntenegru şi Macedonia de Nord – denunţă orice ameninţare din partea Rusiei cu folosirea armei nucleare. ”Noi, preşedinţii Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Macedoniei de Nord, Muntenegrului, Poloniei, României, Slovaciei şi Ungariei, condamnăm bombardamentele masive efectuate de Rusia asupra oraşelor ucrainene, care constituie crime de război conform dreptului internaţional. Amintim că crimele de război şi crimele împotriva umanităţii nu fac obiectul vreunui statut al limitărilor şi sunt acoperite de jurisdicţia tribunalelor din întreaga lume. În numele statelor noastre, îi cerem Rusiei să oprească imediat atacarea ţintelor civile. Nu ne vom opri eforturile pentru a aduce în faţa justiţiei persoanele responsabile pentru aceste crime. Considerăm că orice ameninţare din partea reprezentanţilor ruşi cu utilizarea armelor nucleare este inacceptabilă. În acest context, ne reafirmăm angajamentul de a proteja ţările şi aliaţii noştri”, arată declaraţia semnată de preşedinţii celor 11 ţări est-europene.
Cel puţin 19 oameni au murit şi 105 au fost răniţi în bombardamentele ruse de luni asupra mai multor oraşe ucrainene, potrivit unui nou bilanţ dat publicităţii marţi dimineaţă de serviciile de urgenţă ucrainene.
Franţa îşi va consolida prezenţa militară în România
Franţa îşi va consolida prezenţa militară în cadrul NATO în România, unde va trimite în săptămânile următoare o companie ”de vehicule blindate de infanterie” şi un escadron de tancuri Leclerc, a anunţat marţi ministrul francez al forţelor armate (ministrul apărării), Sébastien Lecornu, relatează AFP şi Reuters. Această decizie a preşedintelui Emmanuel Macron de a ne ”spori postura defensivă pe flancul de est al Europei” a fost luată ”ţinând cont de situaţia pe flancul oriental al NATO” şi ”de violenţa luptelor în Ucraina”, a explicat ministrul francez la o audiere parlamentară.
Conform unei surse militare citate de AFP, Franţa se pregăteşte să-şi dubleze în luna noiembrie efectivele în cadrul grupului de luptă al NATO în România, iar desfăşurarea de echipamente anunţată de ministrul Lecornu ar consta într-o duzină de vehicule de luptă ale infanteriei (VBCI) şi o duzină de tancuri Leclerc. Franţa conduce grupul de luptă al NATO în România, care numără în prezent 750 de soldaţi francezi, plus soldaţi belgieni şi olandezi. ”Vom continua de asemenea să ne consolidăm postura defensivă în Lituania”, prin suplimentarea numărului avioanelor de vânătoare Rafale desfăşurate pentru misiunile de poliţie aeriană, precum ”şi în Estonia, unde o companie de infanterie uşoară consolidată va fi desfăşurată” în 2023 şi va fi echipată cu vehicule Griffon, ceea ce înseamnă aproximativ o sută de militari suplimentari, a adăugat ministrul francez.
Orice atac asupra infrastructurii NATO va primi un răspuns unit şi ferm
Orice atac asupra infrastructurii critice a NATO va primi un „răspuns unit şi ferm”, a avertizat marţi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, potrivit Reuters şi DPA. Aliaţii din NATO îşi sporesc securitatea în jurul instalaţiilor esenţiale după atacurile asupra gazoductelor din Marea Baltică, a spus Stoltenberg într-o conferinţă de presă. Încă nu este clar cine s-a aflat în spatele exploziilor de la gazoductele Nord Stream. Comentând ameninţările voalate cu utilizarea armelor nucleare ale preşedintelui rus Vladimir Putin, Stoltenberg a declarat că Alianţa Nord-Atlantică monitorizează cu atenţie forţele nucleare ale Rusiei şi nu a observat schimbări în poziţia lor, dar rămâne „vigilentă”. El a confirmat totodată că NATO va organiza săptămâna viitoare exerciţiul său anual de descurajare nucleară, ‘Steadfast Noon’, aşa cum era prevăzut. „Este un exerciţiu de rutină care are loc în fiecare an pentru a ne menţine capacitatea de descurajare eficientă şi în siguranţă”, a explicat şeful NATO. „Rusia ştie că un război nuclear nu poate fi câştigat şi nu trebuie niciodată purtat”, a mai afirmat el.
Stoltenberg a declarat de asemenea că Ucraina a câştigat teren în războiul cu Rusia şi că NATO va fi alături de Kiev atât timp cât e nevoie. „În timp ce Rusia apelează tot mai mult la atacuri îngrozitoare şi nediscriminate asupra civililor şi infrastructurii critice, preşedintele Putin eşuează în Ucraina”, a spus Stoltenberg, cu o zi înaintea unei reuniuni a miniştrilor Apărării din NATO la Bruxelles. NATO este în discuţii cu companii de apărare şi cu statele membre pentru a-şi consolida producţia de arme şi a-şi completa stocurile care au fost golite de livrările de materiale militare către Ucraina, a mai subliniat el. Stoltenberg a precizat că reuniunea miniştrilor Apărării din NATO din această săptămână va analiza eforturile necesare pentru creşterea producţiei de arme şi muniţie şi va adopta decizii suplimentare pentru a menţine nivelurile stocurilor statelor membre. „Dar, bineînţeles, cu cât războiul din Ucraina va continua, cu atât această colaborare cu industria va fi tot mai importantă”, a spus el, adăugând că NATO va trebui să transmită companiilor de apărare care este necesarul său.
