Vrancea are cea mai mare suprafață cultivată cu viță de vie din România chiar dacă patrimoniul viticol s-a redus cu peste 1500 hectare în ultimii 15 ani. În Vrancea se află un sfert din suprafața ocupată cu soiuri de viță de vie nobile în România, arată datele Direcției Agricole. La nivelul anului 2021, în Vrancea erau înregistrate 21443 hectare de vie altoită și indigenă la care se adaugă 1650 hectare cu vie hibridă pe rod și 611 hectare vie altoită tânără, neintrată pe rod. O scădere față de anul 2007, când în Vrancea erau 22602 hectare cu vie nobilă, soiuri de vin și de masă și 2759 hectare cu vie hibridă. Din fericire, cea mai mare parte a viilor defrișate erau cu soiuri hibride, doar o treime fiind vie nobilă.
Patrimoniul viticol al județului este concentrat în cele trei podgorii, Panciu, Odobești, Cotești, cu 11 centre viticole care grupează 23 de localități vrâncene unde este permisă înființarea de plantați viticole cu soiurile de struguri nominalizate pentru fiecare regiune. Reprezentanții Direcției Agricole arată că, între anii 1990-2007, s-a constatat că producătorii vrânceni au fost interesați să înființeze plantații de viță de vie cu soiuri de hibrizi producător direcți, preponderent în afara arealului viticol consacrat. După anul 2007, tendința a fost de eliminare a suprafețelor plantate cu HPD, în special din cauza cererii scăzute pe piața de desfacere și a interdicțiilor referitoare la plantarea hibrizilor.
Măsura care a avut cel mai mare impact asupra sectorului viticol a fost programul de restructurare-reconversie a plantațiilor viticole. „Prin accesarea acestei măsuri, producătorii din Vrancea reușesc să-și restructureze sau modernizeze suprafațele cu viță de vie care să corespundă cerințelor actuale ale pieței ducând la creșterea competitivității producătorilor de vin prin adaptarea producției la cererea pieței”, arată reprezentanții Direcției Agricole. Doar în Vrancea, după 2007, au fost înregistrați 1033 beneficiari ai programelor de reconversie-restructurare, cu o suprafață totală de 4555 hectare de viță de vie nobilă.
Cele mai căutate soiuri de struguri de către podgorenii vrânceni pentru plantare prin programul de reconversie au fost Muscat Ottonel – 1076 hectare, urmat de Sauvignon Blanc – 469 hectare, Fetească Regală – 439 hectare, Fetească Neagră – 343 hectare și Cabernet Sauvignon – 326 hectare. La polul opus se află soiurile Plăvaie – 2 hectare, Grasă de Cotnari – 2 hectare și Busuioacă de Bohotin – 4 hectare. Doar în 2021, consilierii din cadrul Serviciului monitorizare, inspecţii tehnice, verificare şi control în domeniul agriculturii şi industriei alimentare şi statistică agricolă Vrancea au verificat 88 dosare privind sprijinul pentru restructurarea/reconversia plantaţiilor viticole, pe o suprafaţă de 279 hectare, valoarea sprijinului financiar fiind de 4,7 milioane euro.
Au fost și efecte nedorite din cauza folosirii de material săditor infectat sau neadaptat condițiilor din România. În absența unor pepiniere autorizate în județ, podgorenii au fost nevoiți să achiziționeze material săditor din diferite surse, din Italia în special. „Replantarea suprafețelor cu viță de vie prin programul de reconversie a avut și unele efecte nedorite. Pe suprafețe restrânse și-a făcut apariția boala numită „Agrobacterium tumefaciens” sau cancerul bacterian, printre posibilele cauze fiind proveniența materialului săditor infectat și folosirea de material săditor neadaptat condițiilor din România. Pentru înlocuirea acestor plantații sunt alocate fonduri tot prin programul de reconversie, cu respectarea unei tehnologii stricte. Un număr de 3 viticultori au finalizat sau sunt în curs de finalizare a replantării viței de vie din motive fitosanitare pe o suprafață de 6 hectare”, au precizat reprezentanții Direcției Agricole Vrancea.
