Un sfert din unităţile HoReCa sunt în prezent în faliment, iar proporţia acestora ar putea creşte la o treime dacă Guvernul nu va acorda curând ajutoarele de stat destinate sectorului HoReCa, a declarat, luni, preşedintele Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor (HORA), Daniel Mischie, într-o conferinţă de presă. „Ne-am uitat, existe precedent european şi există state în Europa care au acordat un ajutor de stat, cu acordul Comisiei Europene, companiilor din turism. Am propus acest lucru şi pe data de 4 decembrie a fost aprobată Legea 224. Am aşteptat să fie publicată în Monitorul Oficial, dar prim-ministrul şi-a dat demisia. Pe data de 30 decembrie 2020, noul Guvern a aprobat această lege şi a fost publicată pe 31 decembrie în Monitorul Oficial, urmând ca în termen de 30 de zile să fie publicat ghidul, iar în termen de 60 de zile să putem aplica. Din păcate astăzi nu se întâmplă nimic şi se face o corecţie miercuri la această ordonanţă de Guvern. Sperăm că miercuri va fi votată. (…) În situaţia în care statul nu va promulga imediat ajutorul pentru HoReCa, şi aici mă refer la două săptămâni sau o lună, de la un sfert din industrie închisă vom merge spre o treime. În această situaţie, Guvernul României, cei care astăzi sunt miniştri, sunt răspunzători pentru creşterea numărului de unităţi intrate în faliment de la un sfert la o treime din industrie”, a afirmat Daniel Mischie.
Liderul patronatului din HoReCa a apreciat că Guvernul are datoria să despăgubească sectorul de profil, din cauza restricţiilor impuse HoReCa. „Am venit astăzi să vă spun că un sfert din locaţiile din turism sunt închise. De ce? Există două motive principale: primul dintre ele este lipsa fluxurilor financiare, iar a doua este lipsa predictibilităţii. Astăzi, 25% din locaţiile pentru turism sunt închise, pentru că nu sunt satisfăcute aceste două lucruri. (…) Drept urmare, din discuţiile pe care le-am avut cu autorităţile centrale, indiferent din ce partid fac parte, am considerat că datorită faptului că am fost închişi sau restricţionaţi de la funcţionare, firesc ar fi să ne despăgubească. În urma pierderilor pe care locaţiile din turism le au, am ajuns la concluzia că 10% este pierdere înregistrată de HoReCa din încasările de după perioada în care au fost închise. Asta înseamnă că statul, având în vedere că încasările au scăzut cu 50% în medie, ar trebui să ne despăgubească cu 20% în medie”, a menţionat Daniel Mischie.
Preşedintele HORA a transmis Guvernului să pregătească şi un program de despăgubiri destinat sectorului HoReCa pentru anul curent.
„Ajutorul acordat HoReCa pentru restricţiile pentru anul 2021: în afară de anul 2020, (ajutor de stat, n.r.) care este amânat în continuare, suntem de 40 de zile restricţionaţi în continuare, iar fiecare unitate HoReCa, care anul trecut a pierdut mai bine de 120.000 de euro datorită faptului că a fost restricţionată de Guvern, a început sarabanda restricţiilor şi în 2021. Pierderea medie a unei unităţi HoReCa de anul trecut este de 120.000 de euro. Deci inclusiv pentru anul 2021, Guvernul actual trebuie să se gândescă la un program de despăgubiri pentru restricţionarea de la funcţionare”, a precizat Daniel Mischie.
Mischie: Pentru un sfert dintre antreprenorii din turism pandemia este destinaţia finală; industria aşteaptă despăgubirile
Pentru un sfert dintre antreprenorii din industria turismului pandemia este destinaţia finală şi facem un apel la autorităţi ca despăgubirile să ajungă măcar la cele trei sferturi dintre operatori care au mai rămas activi în această piaţă, a declarat, luni, preşedintele Grupului de Lucru pentru Turism din Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR), Daniel Mischie, într-o conferinţă de presă. „Pentru un sfert din locaţiile din România pandemia este destinaţia finală. Astăzi, un sfert dintre antreprenorii din această industrie nu mai pot redeschide locaţiile. Mă alătur ideii de parteneriat cu autorităţile centrale şi locale şi nu vă ascund că partenerul cel mai important în fiecare companie din România este chiar Guvernul României. Guvernul României încasează taxele şi datorită faptului că şi-a dorit şi trebuie să rezolve această criză sanitară, prin închiderea sau restricţionarea de funcţionare a turismului, trebuie să despăgubească unităţile din turism. Unităţile din turism nu au nevoie de ajutor, de fonduri alocate în acest sens, ci au nevoie să fie despăgubite. Ne întrebăm de ce un sfert din locaţii nu mai redeschid astăzi. Sunt două motive pentru care antreprenorii din această industrie nu redeschid. În primul rând, lipsa resursei financiare şi în al doilea rând lipsa de predictibilitate. Propunerea noastră este ca HoReCa să fie desprinsă de principiul 3 la mie, să poată funcţiona la 30% din capacitate indiferent de numărul de persoane infectate, iar în momentul în care este un lockdown total pentru întreaga economie să fie şi pentru HoReCa. Astfel credem că HoReCa trebuie să funcţioneze în această ţară”, a subliniat Mischie.
Reprezentantul CDR şi preşedinte al Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA) a menţionat, în acelaşi timp, că premierul Florin Cîţu, alături de ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, şi ministrul Economiei, Claudiu Năsui, trebuie să găsească o rezolvare ca 500 de milioane de euro să ajungă în cel mai scurt timp la antreprenori, în contul despăgubirilor de pe urma restricţiilor. „Facem un apel ca, pentru cele trei sferturi dintre operatori care au mai rămas activi în această piaţă, să nu fie pandemia capăt de linie. Credem că domnul prim-ministru Florin Cîţu, domnul ministru Nazare (ministrul Finanţelor, n.r.) şi domnul Năsui, ministrul Economiei, trebuie să găsească o rezolvare ca 500 de milioane de euro să ajungă în cel mai scurt timp la antreprenori. În situaţia în care aceste sume nu vor ajunge la antreprenori, atunci vom vedea cum mai mulţi antreprenori din această industrie se vor adăuga primului sfert deja închis şi vom fi, practic, la o treime din antreprenori care nu vor mai putea redeschide niciodată. Pe lângă despăgubirile anului 2020, suntem foarte atenţi la programul propus de noua guvernare pentru despăgubirile aferente anului 2021”, a afirmat Daniel Mischie.
În viziunea acestuia, 400.000 de oameni care lucrează în industria turismului din România încă aşteaptă ajutor din partea Guvernului. „Din punct de vedere al resurselor financiare, am depăşit anul 2020 plecând de la miliardul pentru ajutorul oferit ca suport pentru HoReCa şi care ulterior s-a transformat în Măsura 1, 2, 3 şi care astăzi ajută întreaga economie. Am reuşit la sfârşitul anului trecut, urmând anumite precedente europene şi ideile oamenilor din turism, ca operatorii din această industrie să fie despăgubiţi în aceeaşi măsură cu care au fost închişi de către autorităţi cu un procent de 20% din diferenţa cifrei de afaceri 2020 – 2019. Noi suntem o industrie care reprezentăm 7% din forţa de muncă activă a României. Sunt 400.000 de oameni care lucrează direct şi indirect pentru această industrie. Reprezentăm 5% din PIB-ul României. Sunt trei luni în care Guvernul ar fi trebuit să găsească o soluţie să despăgubească pentru restricţiile care au fost luate împotriva acestei industrii. Nu se întâmplă lucrul ăsta. Sunt urgenţe mai mari decât cei 400.000 de oameni care aşteaptă un ajutor? În perioada următoare aşteptăm ca despăgubirile promise antreprenorilor din această industrie să vină în cel mai scurt timp”, a afirmat reprezentantul CDR.
Ile (FIHR): Cea mai mare frustrare şi dezamăgire a industriei turismului este că statul nu-şi respectă promisiunile
Cea mai mare frustrare şi dezamăgire vine din faptul că partenerul de dialog numit stat nu-şi respectă promisiunile, de a închide restanţele pe TVA, pe concedii medicale şi care plăteşte la un termen foarte mare obligaţiile de susţinere a forţei de muncă, a susţinut, luni, Călin Ile, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR) şi purtător de cuvânt al Alianţei pentru Turism (APT), într-o conferinţă de presă. „Ne simţim dezamăgiţi, frustraţi şi obosiţi după un an de zile în care am bătut cărările spre instituţiile publice. Cea mai mare frustrare şi dezamăgire vine din faptul că partenerul acesta de dialog, numit stat, nu-şi respectă promisiunile. Noi suntem construiţi de un parteneriat în care un lucru asumat se respectă, altfel nu poţi să mergi mai departe. Cum am putea merge noi mai departe ca industrie cu un partener numit stat care nu-şi respectă obligaţiile de a închide restanţele pe TVA, pe concedii medicale, care nu-şi achită promisiunile de a susţine industria prin măsuri de ajutor, care plăteşte la un termen foarte mare obligaţiile de susţinere a forţei de muncă? Evident că aceste neonorări de obligaţii ne-au creat frustrări şi ne-au obosit şi ne-au făcut să venim des către dvs. (presa – n. r.) să vă stricăm timpul. În loc să pomeniţi de victoria Simonei (Halep – n. r.) de astăzi (primul tur la Australian Open – n. r.), scrieţi din nou de noi, de turism şi cred că v-aţi săturat într-un an de zile în care v-am chemat la atâtea întâlniri, dar nu o facem de plăcere, ci pentru că suntem chiar pe buza prăpastiei”, a atenţionat Ile.
Preşedintele FIHR a subliniat, totodată, că patronatele din turism încă nu ştiu care este partenerul de dialog din cadrul noului Minister al Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, pentru că forma de organizare a acestuia „este foarte ambiguă”. „De o lună şi jumătate de când există un nou Minister al Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului nu am găsit partenerii de dialog. Noi nu ştim exact care este partenerul nostru de dialog pentru că forma de organizare este foarte ambiguă. Ca parteneri de dialog am fost la discuţii, dar opinia patronatelor nu a contat. Soluţiile de ieşire ar trebui să vină din acest dialog şi una ar fi PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă – n. r.), unde turismul, din păcate, nu este la locul potrivit. Mă uitam zilele trecut la PNRR-ul propus de Spania şi care prevede 17,1 miliarde de euro din 140 de miliarde de euro pentru IMM-uri şi turism şi imaginea Spaniei. Adică 12,5% pe o linie dedicată. Noi nu avem aşa ceva. Sper să putem contribui, să fim ascultaţi, încât să punem astfel de amendamente. Un alt plan pentru restartul turismului este viteza noastră de reacţie privind restricţiile în turism, inclusiv la restricţiile de intrare în ţară. Suntem una dintre puţinele ţări care cere carantină 14 zile. Marea majoritate a ţărilor din Europa permit călătoria cu un test PCR valid în ultimele 72 de ore sau cu vaccinare. Dacă nu ai una din aceste două forme, abia atunci te introduc în carantină. Noi suntem un pic mai catolici decât Papa şi punem direct carantină. Acum am introdus şi noi regula cu vaccinul, dar nu cu testul PCR”, a susţinut reprezentantul APT şi FIHR.
Grupul de Lucru pentru Turism din cadrul Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR) şi Alianţa pentru Turism (APT) a organizat, luni, o conferinţă de presă legată de modul în care pandemia de COVID-19 a afectat turismul românesc.
