Å¢inut de poveste, izvorul Mioriței, tărâm al legendelor, Vrancea mai este cunoscută și ca cea mai mare sursă a mișcărilor tectonice din Europa, unele din cele mai mari cutremure de origine subcrustală. Zona Vrancea este cea mai activă zonă seismică din România. Cutremurele de aici au o particularitate interesantă, pentru că se produc cu o anumită regularitate. Regularitatea asta însă nu ne ajută prea mult, pentru că, fiind cutremure de adâncime, nu se pot face predicții cu privire la momentul producerii lor. Anual, în Vrancea se produc peste 100 de cutremure, dar numai vreo 10-12 de peste 4,5 grade.
După cutremurele produse în Vrancea se determină seismicitatea României, pentru că aici se produc cutremure de puteri mari, de 7,6 sau 7,7 grade, pe scara Richter. Urmare a activității seismice din România, Vrancea este în primele zone cu risc extrem de mare de producere a unui seism de foarte mare putere. Mai mult, aceste cutremure lovesc pe arii întinse: Moldova, pe direcția Focșani – Mărășești – Iași-Chișinău și spre sud-vest, în Câmpia Română, pe direcția București-Zimnicea -Sofia.
Comuna Vrâncioaia are o poveste aparte. Așezarea, în sine, este de dată relativ recentă, de prin 1788, în scriptele Episcopiei Buzăului, cu o biserică și 18 fumuri, adică 18 familii, plătitoare de dări. Pe atunci se chema Scatul Văsuiului și, mai apoi, Văsui. Pentru că legenda Babei Vrâncioaia și a celor 7 băieți ai ei, care l-ar fi ajutat pe Ștefan cel Mare să-i bată pe turci, la 1478, localiza casa acesteia prin acele locuri, pe la 1934 s-a luat măsura schimbării numelui în Vrâncioaia. În anul 1968, la noua reorganizare administrativ-teritorială i s-au adăugat satele.
Aici, la Observator, responsabil cu buna funcționare a aparaturii și întreținerea lor, este domnul Ștefan Tătaru. Dumnealui ne explică ce reprezintă diagramele de pe panou, analizând activitatea seismică de la începutul anului comparativ cu anul precedent: „Acolo avem un roi de cutremure, a avut loc în 2014, o situație mai specială, un număr foarte mare de cutremure iar pe cele două seismograme avem cutremurele cele mai mari care au avut loc în 2017. Cutremurele care în 2018 au fost mai mari, respectiv de 3,8 și 3,9 ce au avut loc pe 4 februarie și pe 22 februarie.”
Observatorul seismologic din Vrâncioaia a fost deschis în 1942, după producerea marelui cutremur din noiembrie 1940. La doi ani după ce-a fost deschisă, stația de observare a fost închisă și așa a stat pe durata războiului mondial. Între anii 1952-1956 a funcționat sporadic. Abia în 1964 seismologul Cornelius Radu a redeschis stația, în niște condiții modeste. În 1977, după producerea cutremurului din martie, echipamentul stației a fost înnoit constant, astfel încât, în prezent, stația are printre cele mai moderne sisteme de supraveghere a activității tectonice din țară. „Astea-s cele mai vechi echipamente ce au fost instalate în stația de la Vrâncioaia. Este vorba de un pendul mecanic pe 2 componente. Înregistrarea se făcea pe o hârtie înnegrită cu fum. Echipamentele au funcționat până prin 1980 și ceva, după care au venit echipamente fotografice rusești, apoi, mai târziu, au venit tot echipamente fotografice dar cu tamburul închis de tipul SM 3. După cutremurul din 1977 situația s-a schimbat și au fost înlocuite o parte din echipamente fotografice și în dotare am primit echipamente rusești (din China) de tipul DT1, iar din 1986 echipamentele sunt de proveniență americană…”.
În prezent, România are un sistem de avertizare seismică în timp real, implementat la Observatorul Seismologic Ploștina-Vrâncioaia. „La Observatorul Seismologic de la Vrâncioaia și de la Ploștina avem instalate un număr de 8 stații seismice, stații care înregistrează continuu activitatea seismică nu numai din zonă dar și din țară sau din afara României, înregistrările fiind transmise direct la București către centrul de date. De la 1 ianuarie s-au înregistrat, la stațiile noastre, un număr de 37 cutremure, dintre acestea 12 au avut magnitudine mai mare de 3 și 2, intermediare (n.r. sunt cutremurele de adâncime intermediară sau subcrustală), au fost de 3,8 și 3,9 .”
Potrivit Institutului Național de Fizică a Pământului, sistemul de avertizare seismică în timp real de la Ploștina-Vrîncioaia emite semnale înainte de producerea cutremurelor cu magnitudine mai mare de 6,8-8 grade pe scara Richter, cu 30-40 de secunde înainte de producerea seismului, timp util pentru a se lua măsuri imediate de siguranță, de oprire a furnizării cu gaz, a procesului tehnologic la Institutul de Fizică Atomică și Centrala Atomonucleară de la Cernavodă și avertizarea instituțiilor abilitate în a interveni pentru a se limita efectele unor eventuale pagube sau salvarea victimelor. „La Ploștina sunt și echipamente care monitorizează precursorii seismici: echipamente pentru monitorizarea infrasunetelor, a magnetismului terestru, a câmpului electric, concentrațiile de Radon (Rn) din sol. Aici senzorii sunt amplasați la suprafață, pe un pilastru, acolo sunt senzorii de accelerație. Mai are un senzor de deplasare care este în foraj. Iar ăștia de aici sunt tot senzori de deplasare la mică adâncime și de accelerație. Aici este un sistem de monitorizare a câmpului electric, și ăsta este un pilastru pe care este amplasat o antenă GPS de foarte mare precizie care monitorizează deplasarea solului cu zecimi de milimetru: dacă solul coboară sau urcă”, mai spune Ștefan Tătaru. Să sperăm că un cutremur de o magnitudine ridicată ce va avea originea în Vrancea, inevitabil, dar greu de a fi prezis, nu ne va lua prin surprindere și nu va produce victime iar pagubele materiale vor fi minime.
