Liderul Sindicatului Liber din Învățământ (SLI) Vrancea, Emil Tudor (FOTO), nu este de acord cu ideea ministrului Educației Adrian Curaj ca învățământul liceal să se desfășoare doar pe parcursul a trei ani. Potrivit acestuia, dacă o astfel de decizie ar fi luată, numărul de posturi în sistemul educațional vrâncean s-ar reduce cu cel puțin 25 la sută. Chiar dacă nu este de acord cu ideea, Emil Tudor admite că o astfel de decizie ar putea fi luată în viitor. „Părerea mea, ca și sindicalist care conduce un sindicat, este că nu e o idee bună. Ar însemna reducerea cu cel puțin 25 la sută a numărului de posturi. Probabil că odată și odată se va întâmpla, dar noi vom face tot ce este posibil, prin organizarea de cursuri de formare și reconversie profesională autorizate de Ministerul Educației, în așa fel încât personalul pus în situația să rămână fără posturi în specialitatea pe care o are să poată să ocupe un alt post, conform pregătirii„, a precizat Emil Tudor.
Potrivit acestuia, SLI Vrancea pregătește proiecte în vederea organizării de cursuri pentru cadre didactice, care urmează a avea loc în Centrul de informare, instruire și agrement de la Soveja. „Vom solicita ca astfel de cursuri să se desfășoare și în altă parte decât în centre universitare, cursuri susținute de profesori universitari, iar plata acestora să fie făcută de Ministerul Educației. Noi pregătim proiecte să organizăm astfel de cursuri. Și-au anunțat deja intenția de a organiza cursuri Argeș și Neamț, iar acum voi anunța și eu, în Vrancea, care vor avea loc în Centrul de informare, instruire și agrement Soveja”, a precizat Emil Tudor.
Ministrul Educației, Adrian Curaj, a declarat pentru Agerpres că este nevoie de echilibru pentru a stimula performanța și a răspunde nevoilor de echitate și incluziune. El a vorbit despre o pierdere majoră pe care școala românească o are la finalul clasei a VIII-a. „Aici aproape că simt o durere fizică. De ce? Copilul termină clasa a VIII-a în zona rurală, lângă părinți, dar trebuie să meargă la liceu și familia nu are resurse. Aproape 25% din acești copii renunță și îi pierzi aproape definitiv. Nu cumva, uitându-ne la ce se întâmplă și din practica internațională, uitându-ne la nevoia de educație tehnică, profesională și duală, mai ales duală acum, nu ar fi interesant să reflectăm dublu și să luăm o decizie dacă învățământul obligatoriu s-ar termina la clasa a IX-a? Acesta este doar un scenariu, a mai fost realitate cândva. Clasa a IX-a să rămână acolo, în comunitatea lui. Când termină clasa a IX-a, copilul are vârsta potrivită să semneze un contract de ucenicie, reușește să meargă într-un sistem dual cu sens”, a declarat ministrul.
„Liceul ar putea să fie de trei ani, poate cel profesional să fie de patru. Sunt diverse variante. Cred că trebuie să vorbim și să ne uităm la sens, nu inventăm, încercăm să fim atenți și la practica internațională. Până la urmă trebuie văzut – ce oferi celui pe care îl educi, ce alternative îi dai, nu pentru tine ca educator, ci pentru el. Poate pentru el o zonă practică, profesională, tehnică este mult mai importantă decât una pur teoretică care îl conduce spre un tip anume de bacalaureat ce nu îl duce nicăieri. Nu promovează bac-ul, rămâne agățat, iar aici pierderea este mare. Tehnicul post-liceal non-universitar este foarte prost, l-am tot schimbat și de fapt nu le mai dăm nicio șansă”, a adăugat acesta.
