Activitățile omului au redus sensibil frecvența furtunilor tropicale în Atlanticul de nord în cursul secolului XX, ca urmare a producerii de aerosoli, mici particule atmosferice care pot influența formarea norilor, relevă un studiu publicat duminică în revista britanică Nature Geoscience, citată de AFP.
Acțiunea aerosolilor rezultați din activitățile umane este unul dintre cei mai incerți factori ai schimbării climatice. Aceste particule chimice – ozon, sulf etc. – suspendate în aer pot modifica radiația solară care ajunge pe suprafața pământului, dar în egală măsură pot modifica longevitatea norilor și cantitatea de ploaie pe care o produc, prin interacțiunea cu picăturile de apă ce îi formează. Astfel, unele ipoteze sugerează că mărirea concentrației de aerosoli înregistrată în a doua jumătate a secolului XX a accentuat seceta în Sahel și a slăbit ciclul musonic pe subcontinentul indian. Potrivit analizei realizate de Nick Dunstone, de la Institutul britanic de meteorologie, Met Office, aerosolii afectează temperatura de la suprafața mării în Atlanticul de nord, ducând la modificarea ritmului cu care se produc furtunile tropicale în această zonă. Echipa lui Dunstone a utilizat pentru a demonstra acest lucru modele climatice folosite în prezent pentru simularea schimbărilor climatice trecute și viitoare. Cercetătorii au ajuns la concluzia că furtunile tropicale din Atlanticul de nord au fost mai puțin frecvente în perioadele în care concentrațiile de aerosoli de deasupra regiunii au fost mai mari.
Mai mult, conform acestor estimări, aerosolii produși de activitățile umane sunt principalii responsabili de acest fenomen, fapt demonstrat de creșterea în intensitate a furtunilor tropicale atunci când concentrația acestor particule a început să scadă, după 1990.
