Aproximativ 40% din inteligența unui copil este moștenită de la părinți, potrivit rezultatelor celui mai mare studiu genetic efectuat până în prezent, realizat de cercetătorii de la Universitatea din Queensland (Australia). Procentul este mai mic decât estimările anterioare, iar rezultatele acestui studiu sugerează că inteligența este influențată de mai multe gene a căror activitate trebuie analizată prin cumulare, informează dailymail.co.uk.
Rezultatele acestui studiu alimentează și mai mult dezbaterile privind inteligența, mai precis în ce măsură este un produs al moștenirii genetice, respectiv al factorilor de mediu. Autorii studiului au utilizat date genetice (mostre de ADN) și evaluări ale coeficientului de inteligență în cazul a 18.000 de copii, cu vârste cuprinse între 6 și 18 ani, din patru țări – Australia, Olanda, Marea Britanie și SUA.
Profesorul Beben Benyamin, coordonatorul studiului, spune că au analizat relațiile între tiparele de diferențe în ADN-ul copiilor și tiparele de diferențe în coeficientul de inteligență. Cercetătorii au descoperit – eliminând factorii de mediu – că între 20 și 40% dintre variațiile în ceea ce privește coeficientul de inteligență în copilărie sunt rezultatul factorilor genetici. Studiile anterioare indicau o variație de 40 – 50%. Analizele au stabilit că gena FNBP1L are o importanță semnificativă în ceea ce privește nivelul de inteligență în copilărie. Studii anterioare au stabilit că aceeași genă este cea mai importantă în prezicerea nivelului de inteligență la vârsta adultă.
De obicei, atunci când analizează modul în care factorii genetici influențează trăsăturile individuale, cercetătorii preferă să caute variațiile genetice cunoscute ca polimorfisme uninucleotidice, pentru că oferă informații genetice mai precise. Însă Benyamin spune că în timpul studiului lor nu au descoperit nicio astfel de variație care să prezică semnificativ nivelul inteligenței în copilărie. Înțelegerea factorilor care influențează inteligența este importantă: coeficientul de inteligență este o bună modalitate de a prezice speranța de viață, rezultatele școlare și profesionale, precum și nivelul veniturilor la vârsta adultă, spune Benyamin.
Rezultatele acestui studiu sunt importante și pentru o mai bună înțelegere a maladiilor mintale, a mai spus acesta.
