Polițiștii Direcției de Investigații Criminale și procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică, cu sprijinul polițiștilor din cadrul IPJ Harghita, Bacău, Covasna și Vrancea, efectuează 23 de percheziții la locuințele mai multor suspecți de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, tăinuire, fals material în înscrisuri sub semnătură privată și favorizarea infractorului.
Anchetatorii au documentat și probat activitatea infracțională a unei grupări care se ocupa cu deturnarea unor autovehicule din Ungaria și ulterior traficarea acestora pe teritoriul României sau Republicii Moldova, în scopul comercializării către persoane de bună credință.
Astfel, în urma activităților desfășurate, polițiștii din cadrul IGPR – Direcția de Investigații Criminale au identificat, în cursul lunilor mai – iunie a.c., în posesia suspecților, 15 astfel de autoturisme, ce fac obiectul a tot atâtea dosare penale, aflate în lucru la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică. Perchezițiile se efectuează la adresele suspecților, pe raza județelor Harghita, Bacău, Covasna și Vrancea, pentru punerea în aplicare a 15 mandate de aducere, emise de procurori pe numele suspecților.
Aceștia vor fi conduși la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică, în vederea audierii și dispunerii măsurilor legale.
Împotriva a 12 dintre suspecți s-a dispus începerea urmăririi penale pentru săvârșirea mai multor infracțiuni de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, înșelăciune, tăinuire, fals material în înscrisuri sub semnătură privată, favorizarea infractorului, asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni.
Din investigațiile efectuate a reieșit că, prin intermediul unor legături infracționale din Ungaria, membrii grupării cumpărau, în schimbul unor sume modice, autovehicule achiziționate de persoane fizice sau juridice maghiare, în sistem leasing sau în baza unor credite bancare, pe care le transportau în România unde le indigenizau și le ofereau spre vânzare unor persoane de bună credință, la prețuri inferioare celor vehiculate pe piața de profil.Transportul autovehiculelor din Ungaria în România se realiza atât de către cetățenii maghiari, cât și prin intermediul unor „cărăuși” care erau dispuși ca în schimbul unor sume de bani să se deplaseze cu mijloacele de transport în comun în Ungaria, să preia autoturismele și să le transporte în România în locuri prestabilite.
