În această duminică, Biserica Ortodoxă Română serbează nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. A treia duminică după Rusalii se mai numește și duminica Sânzienelor sau Drăgaica, iar epistola evanghelică este despre grijile vieții. Biserica „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Piața Unirii, cea în care a fost ucis părintele Tudor Marin, poartă acest hram. Părintele Marin nu a mai apucat să participe la hramul parohiei pe care o conducea de peste 20 de ani, însă oamenii spun că îl vor simți alături. Slujba de prăznuire va fi oficiată de părintele Gheorghe Constantin, cel care a fost desemnat să țină locul de paroh până la organizarea concursului de ocupare a postului rămas vacant.
Părintele Tudor Marin nu a mai apucat să oficieze slujba hramului bisericii „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” la care slujea de 20 de ani. În această duminică, slujba hramului va fi oficiată de părintele Gheorghe Constantin, desemnat de Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei să-i țină locul părintelui Marin până la organizarea concursului de ocupare a postului de paroh rămas vacant. Sărbătoarea nașterii Sfântului Ioan Botezătorul este a treia după Rusalii și se mai numește și duminica Sânzienelor sau Drăgaica. Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia.
Elisabeta, mama sa, era descendentă a seminției lui Aaron. Nașterea prorocului Ioan s-a petrecut cu șase luni înaintea nașterii lui Iisus și a fost vestită de îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu. Pentru că nu a dat crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia rămâne mut până la punerea numelui fiului său. Există o lungă perioadă din viața Sfântului Ioan Botezătorul despre care nu există informații. Åžtim totuși că s-a retras în pustiu, unde a dus o viață de aspre nevoințe, până în momentul în care a primit porunca să înceapă să predice. Rolul lui Ioan nu a fost numai acela de a pregăti poporul pentru venirea lui Hristos, ci și acela de a-l descoperi lumii ca Mesia și Fiul lui Dumnezeu.
Din Evanghelia după Marcu, aflăm că Sfântul Ioan Botezătorul era îmbrăcat în haină din păr de cămilă, încins cu o curea de piele și că se hrănea cu lăcuste și miere sălbatică. Faptul că Ioan purta o haină din păr de cămilă, simbolizează chemarea evreilor și a păgânilor la Hristos. Cureaua, provenită de la un animal mort, semnifica prin încingerea cu ea, omorârea patimilor. Cât privește hrana sa, trebuie să știm că albinele și lăcustele erau considerate a fi curate în Vechiul Testament, semn că Ioan se hrănea doar cu cele plăcute Domnului.
Hramul va fi mai restrâns ca altădată
Părintele Gheorghe Constantin, cel care îi ține locul preotului Tudor Marin, a oficiat ieri dimineață Taina Sfântului Maslu la Biserica „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”. Această slujbă se face pentru credincioșii bolnavi atât trupește cât și sufletește. Partea văzută constă în ungerea cu untdelemn sfințit, după ce s-a invocat prin rugăciuni speciale mila lui Dumnezeu prin puterea Sfântului Duh asupra celui bolnav. Pentru hramul bisericii, după slujba de duminică, enoriașii vor primi pachețele făcute special pentru a cinsti momentul. „Eu am insistat să rămână sărbătoarea hramului bisericii așa cum s-a petrecut și înainte. O să discut și cu cei din parohie pentru a cădea de comun acord în privința sărbătoririi hramului”, ne-a spus părintele Constantin.
În același timp, protopopul Nicolae Cobzaru ne-a declarat că sărbătoarea hramului va fi lipsită de fast. „Va fi un hram mai subțire ca altădată deoarece situația și atmosfera nu ne mai permit să fie ca altădată. Vor fi pachete pentru enoriași și, după ce parohia va intra în normal, se va reveni la sărbătorirea hramului la fel ca altădată”, ne-a precizat părintele Nicolae Cobzaru. Tot în acest sfârșit de săptămână va fi oficiată și o slujbă la nouă zile după moartea celui care a fost părintele Tudor Marin.
