Ediția: Vineri 3 Mai 2024. Nr. 6617
Ediția: Vineri 3 Mai 2024. Nr. 6617

Bani de chirie pentru trei copii


O familie din Focșani care a încercat să-și facă un viitor în țări străine și nu a reușit, a primit o casă din partea Primăriei Focșani în urma audiențelor viceprimarului Bogdan Matișan. Până în anul 2007, familia Axinte a mai avut repartizată o locuință tot de către Primărie, în fostul cămin ISEH, pe care a pierdut-o însă odată cu plecarea spre „pomul lăudat” din Spania. După revenire, neavând unde să se adăpostească, cei trei copii împreună cu părinții lor au primit găzduire, timp de o lună, în Adăpostul pentru oamenii străzii al Filialei de Cruce Roșie Vrancea. Acum, deși Primăria le-a făcut rost de o casă în blocul Ascon, ei nu au 500 de lei pentru a plăti avansul cerut de proprietar.

După ce, cu câțiva ani în urmă, a reușit să obțină o locuință de la Primărie, la fostul cămin ISEH din Cartierul Sud, familia Axinte a sperat că Spania le poate aduce rezolvarea tuturor pro-blemelor cu care se confruntau la vremea respectivă. Mai întâi a plecat la muncă soțul, Gheorghe Axinte, în vara anului 2007, după care și soția cu cei doi copii pe care îi avea atunci. Acum are trei copii, îl așteaptă pe al patrulea și zice că nu mai are nicio speranță de mai bine. După patru ani prin străini au fost nevoiți să revină cu toții acasă. Au ajuns de mai bine de o lună în Focșani, însă duc lipsa unei locuințe unde să poată să-și educe copiii și să le dea ceva de mâncare. Familia Axinte are acum trei copii de opt, șapte, respectiv 2 ani și jumătate. Mama, Lăcrămioara, mai așteaptă un copil fiind însărcinată în cinci luni. Singurul lucru bun care li s-a întâmplat a fost că au ajuns la Adăpostul de Noapte „Sfântul Nicolae cel Nou” al Crucii Roșii Vrancea. Au primit o cameră și mâncare, însă pentru faptul că aici nu pot fi cazați copii, familia Axinte trebuie să elibereze camera. Zilele trecute au ajuns la audiențe la Primărie, unde viceprimarul Bogdan Matișan i-a ajutat să-și găsească o garsonieră în căminul Ascon din Cartierul Sud. Dar, cu toate că este o veste bună, familia nu are acum 500 de lei să plătească măcar luna avans pe care o cere administratorul. „Ne-am întors din Spania în urmă cu o lună și jumătate. De atunci stăm la Crucea Roșie care ne-a dat o cameră, ne-a dat mâncare, a avut grijă de noi. Acolo nu este o soluție de viitor pentru copiii noștri și încercăm să găsim o locuință. E bună locuința pe care ne-a oferit-o viceprimarul, dar noi nu mai avem niciun ban. Am vândut și telefonul mobil pentru că nu mai aveam bani deloc”, ne-a spus cu lacrimi în ochi mama îndurerată. Cu toate că au încercat în mai multe locuri să-și găsească de muncă, nu au avut noroc. Bărbatul povestește cum a fost la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă care l-a trimis la o firmă care…. nu angaja! „Am fost la Forțele de Muncă pentru că am o calificare din Spania pentru sudor. M-au trimis la o firmă care nu angaja.    Mi-au zis acolo că ei abia se descurcă cu angajații pe care îi au”, ne-a spus bărba-tul dezamăgit de autoritățile din țară. Åži femeia are o calificare pentru confecționer, obținută tot în Spania, însă trebuie tradusă pentru a fi recunoscută de România.

Ghiozdanul ține loc de șifonier

Familia vede rezolvarea problemelor tot în țara căpșunilor. „Soțul vrea să se ducă înapoi în Spania ca să își facă actele pentru șomaj. El a lucrat acolo cu acte în re-gulă și dacă obține șomajul poate o ducem mai bine”, spune Lăcrămioara. Copiii văd și ei că nu e bine ce li se întâmplă însă nu pot schimba nimic. Cel mare, Marius, a învățat limba spaniolă și spune că i-a plăcut mai mult acolo pentru că era la grădiniță și avea prieteni. Aici se mută cu părinții dintr-o casă în alta, stau pe unde apucă și mănâncă de la Crucea Roșie. Hainele le poartă după ei peste tot pe unde merg. Ghiozdanul de școală ține loc acum de șifonier și asta pentru că e burdușit de haine. Cel mic a primit nume după țara în care s-a născut, Jose Luis, are doi ani și tot atâtea jucării. Nu știe de ce nu are unde locui, dar sigur ar vrea să ajungă la grădiniță și mai târziu la școală. Mama a depus în urmă cu opt ani dosar la ANL și de atunci așteaptă o locuință. „Am dosar de opt ani și jumătate la ANL. Nu am primit nimic și sunt pe locul 51. O să merg la administratorul de la Ascon, însă fără bani nu cred că mă primește nimeni”, ne-a mai spus Lăcrămioara care își privește copiii cu speranță. Pentru cei 500 de lei, bărba-tul este dispus să muncească la cineva însă până acum… nu s-a oferit nimeni.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

You cannot copy content of this page

× Ai o stire interesanta?