Cele mai reprezentative monumente istorice ale Vrancei, bisericile de lemn, care poartă înăuntrul lor secole de istorie și tradiții, sunt supuse în prezent restaurării pentru a căpăta strălucirea de odinioară. Trei dintre aceste valoroase opere, care datează încă din secolul al XVIII-lea, respectiv bisericile de lemn din Vrâncioaia, Păulești și Valea Sării, care poartă toate hramul „Sf. Nicolae” sunt în diferite stadii de restaurare. Prima, cea din Vrâncioaia, este aproape de finalizare după eforturi de restaurare de 10 ani, deși în prezent stadiul lucrărilor nu este prea promițător. Biserica din Păulești, la fel de veche, a fost restaurată de enoriași, în frunte cu preotul comunei, pentru că s-au așteptat în zadar bani de la Guvern. În ambele cazuri, deși s-a încercat pe cît posibil păstrarea elementelor de vechime și de autenticitate, în unele cazuri acestea au fost modificate sau chiar au dispărut. Un caz fericit pare să fie, totuși, în antiteză cu celelalte două, biserica de lemn din Valea Sării, sat Prisaca, o bijuterie arhitecturală restaurată ca la carte.
Banii întârzie lucrările la lăcașul din Vrâncioaia
Biserica de lemn „Sf. Nicolae” din Vrîncioaia datează din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, fiind construită din lemn de către meșterii locali. Avizul pentru lucrări de reconsolidare la acest monument istoric datează încă din anul 2002, iar în acest an va avea loc, cel mai probabil, recepția lucrărilor. Întârzierea la execuția lucrărilor a ținut, în principal, de factorul financiar. „Mai este un rest de plată pe care Ministerul ar trebui să îl mai dea. Poate fi un motiv pentru care s-au încetat lucrările. Constructorul are și alte proiecte și cred că a amânat din cauză că nu a fost onorată partea financiară. Sunt interesat să-i facem recepția anul acesta „, ne-a declarat Florin Micu Iliescu, directorul Direcției pentru Cultură și Patrimoniu Național Cultural. Acesta consideră că dacă ar fi bani și vreme bună, în două săptămâni se pot încheia lucrările. Tot proiectul de reabilitare costă 280.000 lei (2, 8 miliarde lei vechi), din care s-au primit de la Ministerul Culturii 220.000 lei. De lipsa finanțării se plânge și preotul bisericii, care susține că se trudește cu restaurarea acestui lăcaș de vreo 10 ani. „Nu sunt bănuți, că dacă erau bănuți era gata. S-a oprit finanțarea, noi am făcut cerere mereu pentru continuare, dar nu ne-au mai dat bani. La monumentele istorice trebuie să vină banii cu licitație oficială, lucrează numai persoane atestate special de Ministerul Culturii. Nu pot să fac eu sau o firmă oarecare”, ne-a declarat preotul Ionel Dănilă de la Vrâncioaia. Acesta crede că în ritmul actual în care se desfășoară lucrările, biserica nu va fi gata la timp, deși ar mai fi nevoie să se amplaseze soclul de piatră și pardoseala de piatră și lucrarea ar fi finalizată. Printre elementele specifice, de vechime, ale acestui lăcaș de cult se numără inscripțiile chirilice, decriptate în prezent de Muzeul Vrancei, catapeteasma din lemn, pereții înălțați pe o temelie de piatră de râu și icoane pictate pe lemn cu scene din viața sfinților, precum și icoanele împărătești vopsite cu roșu. Preotul Dănilă spune că în urmă cu cîțiva ani trei dintre aceste valoroase icoane au fost furate și nu au mai fost recuperate. Din păcate, în timpul reabilitării, biserica a mai pierdut cîteva elemente de va-loare, în exterior fiind căptușită cu scândură și tăindu-i-se multe ornamente, chiar cu toporul, precum „coada de rîndunică” după care s-a inspirat Constantin Brâncuși.
Restaurare cu banii comunității din Păulești
Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Păulești este un monument istoric, care, prin caracteristicile sale tipologice și artistice se încadrează în rândul construcțiilor de secol al XVIII-lea , fiind realizată de către obștea sătească, conform datelor Direcției pentru Cultură Vrancea. Acest lăcaș nu a fost introdus însă în niciun program național de restaurare cu bani de la Guvern, fapt pentru care enoriașii din localitate, împreună cu preotul, au pus mână de la mână și au reabilitat biserica prin forțe proprii. Pentru că vedea cum biserica cădea sub ochii lui, preotul din Păulești s-a implicat direct în repararea bisericii, de această dată fără specialiștii recomandați în acest sens de Ministerul Culturii. Unul dintre elementele principale ale bisericii, pridvorul, a fost modificat întrucît nu mai putea fi restaurat. „Biserica era în paragină și am cerut bani de la Cultură dar nu ne-au dat. Atunci m-am apucat de lucrare cu banii strânși de la eno-riași. Pridvorul a fost modificat pentru că nu a mai putut fi restaurat, era prea distrus. Dacă eu nu lucram la ea, poate nu mai era acum”, ne-a spus preotul Gheorghe Văsuianu, din Păulești. Acesta susține că are toate avizele necesare pentru restaurare și că încă din anii 90 a început să lucreze la biserică, iar cu timpul a reușit să o restaureze așa cum arată astăzi. Lăcașul este protejat împotriva incendiilor, fiind ignifugat, are detector de fum iar în interior este căptușit cu lemn vopsit alb și are picturi vechi. Directorul de la Cultură atrage atenția că nu se poate interveni neautorizat asupra monumentelor istorice. „Nu e în regulă să se restaureze fără specialiști, dar o să mă duc și o să văd dacă există modificări. Problema este ca preoții să nu intervină, ei au obligații de folosință prin care se obligă să nu intervină la monumente. E o biserică frumoasă, dar nu a fost inclusă în vreun proiect de restaurare, pentru care trebuie să existe bani”, a declarat Florin Micu Iliescu. Printre elementele specifice acestui edificiu sunt stâlpii crestați în floare și frumoasele icoane împărătești.
Turiștii „dau năvală” la biserica de lemn de la Valea Sării
Biserica de lemn „Sfântul Nicolae”din Prisaca, comuna Valea Sării, este un exemplu de monument bine reabilitat, unde s-a păstrat originalul. Biserica a fost ctitorită în secolul al XVIII-lea folosindu-se o tehnică constructivă veche. Biserica s-a ridicat pe o temelie făcută din bolovani de râu, fiind înălțată din bârne din lemn de stejar. În interior, încă se mai păstrează două fragmente din vechea catapeteasmă pictată în anul 1820 și donate de către „Tetorii bi-sericii acesteia, Gheorghe Enoiu”. În plus, biserica mai păstrează elemente de pictură specifice, stelele împărătești, care sunt o reprezentare a cerului specifică pentru arhitectura moldovenească. Lucrările la acest lăcaș sunt de durată și s-au realizat în timp, cu banii comunității, însă și rezultatul a fost pe măsură. „Din ‘94 de când sunt preot și până în prezent mereu au fost necesare lucrări. Am credincioșii foarte evlavioși, orice chemare nu rămâne fără răspuns, pentru că este biserica lor de suflet și nu poate rămâne neîntreținută. Mai avem oameni care țin la tradiție și obiceiuri”, ne-a declarat preotul Petrică Bratu de la Valea Sării, care spune că acest lăcaș este vizitat de numeroși turiști străini, francezi, germani, polonezi sau greci. De asemenea, preotul afirmă că biserica este inclusă într-un plan de restaurare inițiat de Direcția pentru Cultură împreună cu Primăria Valea Sării și finanțat de Ministerul Cultelor. Lucrările vor viza repararea temeliei, care s-a fisurat, protejarea lemnului din interior care a început să fie stricat de cari, o lucrare de ignifugare împotriva incendiilor, amplasarea unui paratrăsnet și o curățare a icoanelor. Åžeful Culturii vrâncene, Florin Micu Iliescu, este de părere că fiecare biserică are frumusețea ei și că eforturile pentru reabilitare depind de mai mulți factori.
Este vorba despre atitudinea localnicilor, a preotului, valorizarea lăcașului pe plan local, de unde pot veni și fonduri, dar contează și vechimea și rezistența fiecărei bi-serici sau prin ce a trecut în perioada comunistă.
În Vrancea există 23 de biserici vechi, dintre care 14 sunt clasate ca monumente istorice. În programul național de restaurare sunt incluse 60 de biserici din România, dintre care patru din Vrancea: Mătăcina (comuna Valea Sării), Chițcani (comuna Boghești), Lărgășeni (comuna Corbița) și Ruginești. În medie, lucrările au o valoare de 100.000 lei (1 miliard lei vechi) pentru fiecare biserică.
