Å¢ăranii vor fi obligați să plătească taxe și impozite mai mari, este informația bombă anunțată de ministrul Economiei, Adriean Videanu. Acesta a declarat că „agricultura trebuie impozitată” astfel încât țăranii vor fi următoarele victime ale Guvernului Boc, după deciziile privind tăierea cu 25% a salariilor și cu 15% a pensiilor, ajutorului de șomaj și a tuturor indemnizațiilor. Å¢ăranii abia au bani ca să trăiască de la o zi la alta dar soarta lor pare să nu conteze pentru actualii guvernanți. Pentru prima dată după 1990, țăranii nu au primit în 2010 decât subvențiile acordate de Uniunea Europeană după ce guvernul pedelist nu a avut niciun plan de sprijinire a agricultorilor români. Numai la nivelul județului Vrancea există 255.626 hectare de teren agricol, iar peste 62% din cei aproape 400 mii de locuitori ai județului locuiesc în mediul rural. Peste 7.200 hectare de teren agricol au rămas nelucrate în acest an deoarece țăranii nu mai au bani.
Bomba impozitării țăranilor a fost aruncată pe piață de mi-nistrul Economiei, Adriean Videanu, care a declarat că „și agricultura trebuie impozitată” pentru că „orice venit în orice țară civilizată trebuie impozitat”. Ceea ce nu spune Videanu este că agricultura românească este ca și inexistentă, cu exploatații de subzistență fiind considerată un domeniu care nu contează pentru actualii guvernanți. Așa se face că, „prin politici agricole”, s-a ajuns în situația în care o mare parte din terenurile agricole ale județului Vrancea și ale României să rămână pârloagă, pentru că proprietarii nu au bani pentru a lucra pământurile. Culmea, deși vor să-i impoziteze pe țărani, proiectul guvernanților de a dezvolta satul românesc nu cuprinde niciun sprijin financiar.
Doar în Vrancea sunt peste 7.200 hectare de teren agricol rămase nelucrate în acest an. O situație întocmită de specialiștii Direcției Agricole Vrancea arată că este vorba de 5.555 hectare teren arabil și 1.669 hectare de vie. Cele mai mari suprafețe rămase nelucrate sunt în comuna Bolotești cu 650 hectare de teren arabil și 165 hectare de vie. De asemenea, la Gologanu sunt 650 hectare teren arabil nelucrate iar în Jariștea sunt 250 hectare teren arabil și 350 hectare de vie nelucrate. Guvernanții îi denumesc pompos fermieri, dar în realitate sunt niște bieți țărani amărâți a căror singură soluție pentru a nu muri de foame este să lucreze pământurile cu sapa și plugul cu boi. Însă nici acest lucru nu îl vor mai putea face deoarece costurile de producție sunt foarte mari iar prețurile produselor agricole românești, în special legume și fructe, sunt foarte mici. Fără subvenții de la stat care să acopere dife-rența, costurile de producție ajung chiar să depășească veniturile obținute în urma vânzării produselor. Din aceste motive, terenurile agricole nu au fost impozitate mulți ani.
Mai mult, cu complicitatea unor oficiali guvernamentali cu funcții de răspundere în Ministerul Agriculturii, Ministerul Finanțelor, Vamă, sunt importate circa 75% din produsele agricole – legume, fructe, cereale – de pe piețele românești. Majoritatea este de proveniență turcească, italiană, spaniolă sau chiar chinezească, produse pentru care nu se plătesc taxe.
Viticultura, „ucisă” de concurență neloială și taxe
La nivelul județului Vrancea există 255.626 hectare de teren agricol, iar peste 62% din populația județului locuiește în mediul rural și se presupune că trăiește din muncile agricole. Împărțit pe categorii, 148.112 hectare de teren este arabil, 27.235 hectare cultivate cu viță de vie, 3.782 hectare livadă, 43.720 hectare pășune și 32.777 hectare fânețe.
Viticultura este cea mai importantă ramură a agriculturii vrâncene, din care trăiesc aproximativ o sută de mii de oameni. În prezent, viticultorii vrânceni sunt amenințați de spectrul falimentului. Foarte puțini investitori mai sunt atrași de viticultură astfel încât un sfert din suprafața viticolă a județului riscă să rămână nelucrată. Pe lângă costurile foarte mari de producție, viticultorii sunt amenințați de importurile de vin dar și de rețelele de falsificatori, care le fac concurență neloială.
Podgorenii vrânceni au lasat pârloagă, în 2010, de trei ori mai multe vii față de anul 2008. Astfel, suprafețele de vii nelucrate au ajuns, de la 850 hectare în 2008, la 2.600 hectare în prezent. La Păunești, suprafața viilor abandonate este de aproape 25%, la Bolotești este de 19,5%, Jariștea de 17%, iar la Odobești de 16%.
La această problemă se mai adaugă pierderile provocate viilor de temperaturile scăzute din luna ianuarie, lipsa resurselor financiare necesare întreținerii plantațiilor, din cauza prețului mic oferit de procesatorii de struguri. Plecând de la prețul mediu de achiziție a strugurilor de vin din 2009, care a fost de 50 de bani pentru un kilogram, în condițiile în care cheltuielile cu întreținerea unui hectar de vie au fost de aproximativ 6.500 de lei, rezultă că nici dacă recoltează peste 12 tone la hectar un viticultor nu își poate scoate cheltuielile făcute. În acest context, este puțin probabil ca viticultorii vrânceni să poată plăti taxele și impozitele agricole pe care intenționează să le introducă Guvernul Boc.
De ani de zile, micii producători cer un sprijin mai consistent din partea statului care să îi ajute atât în disputa cu marii procesatori dar să le asigure și protecția în fața invaziei de vinuri importate la prețuri de dumping din alte țări europene. Dorințele micilor producători sunt legitime, atât timp cât, în multe privințe, aceștia nu solicită decât aplicarea în România a regulilor din celelalte țări ale Uniunii Europene.
„Ar fi o crimă față de țărani”
Reprezentanții țăranilor spun că introducerea unor noi impozite pentru agricultori reprezintă o crimă față de oamenii care lucrează pământul. „O asemenea decizie ar fi o crimă. După ce că nu le mai dau subvenții, acum vor să îi și impoziteze. Imediat după ce va fi luată o asemenea decizie oamenii vor ieși în stradă pentru a protesta”, a afirmat Costel Ichim, liderul Sindicatului Propact.
Președintele Federației Viticultorul a podgorenilor vrânceni, inginerul Manole Toader, spune că oamenii nu vor avea bani să plătească impozitele suplimentare stabilite de guvernanți. „Videanu nu a cultivat în viața lui o roșie ca să știe despre ce este vorba în agricultură. Ei pot face orice dar trebuie să vedem și cine le va plăti impozitele. Dacă oamenii nu au bani, atunci nu vor plăti”, a afirmat Manole Toader. Acesta a precizat că țăranii deja plătesc un impozit de 2% pentru produsele vândute, ceea ce înseamnă foarte mult. „Å¢ăranul nu poate să își deducă nimic, așa cum se întâmplă la o firmă iar acest 2% poate însemna chiar mai mult decât impozitul de 16% pe profit”, a precizat Manole Toader. Impozitul este de 2% pentru produsele vândute și, tehnic, se plătește la buget de către firma care le achiziționează. Aceasta înseamnă că țăranul primește mai puțin cu 2% din valoarea produselor.
Peste 1,3 miliarde lei vechi impozitul plătit de țărani în 2009
Doar anul trecut, prin impozitarea cu 2% a produselor vândute către depozite, MAT-uri, țăranii vrânceni au plătit statului peste 138 mii lei, adică peste un mi-liard de lei vechi. În această sumă nu sunt incluse taxele și impozitele plătite de țăranii care au înființat societăți comerciale sau s-au autorizat ca PFA-uri (persoane fizice autorizate). Impozitul a fost virat la bugetul de stat de către firmele care au cumpărat produsele agricole de la fermieri. Impozitul se calculează prin reținere la sursă la momentul plății veniturilor de către firme, prin aplicarea unei cote de 2% asupra venitului brut.
Sondaj de opinie: „Sunt în stare să ne bage taxă și de câte ori facem sex cu nevasta”
„Nu este corect să impoziteze terenurile agricole. În România agricultura este la pământ, iar oamenii nu au banii necesari pentru investiții pentru obținerea recoltelor. Cred că ar fi cea mai mare greșeală dacă s-ar accepta așa ceva. După ce trage linie, țăranul rămâne doar cu datorii. Investește să se afle în treabă. Este bătaie de joc. Am pământ dar nu se merită să îl muncești. Trebuie să cauți oameni cu ziua, să le dai cel puțin 50 de lei pe zi, plus mâncare, băutură, cafea și țigări”, a spus Paulina Fediuc.
„Nu știu ce o să mai impoziteze, cred că și aerul pe care îl respirăm. Au înne-bunit de tot. Nu se gândesc că oamenii nu au ce pune pe masă. Oameni care să muncească în agricultură nu sunt. Dai doar de golani care vor 50 de lei pe zi și țigări și mâncare și te ajunge o zi de muncă 100 de lei. Guvernanții nu au nicio treabă să ajute țăranul. Noi nu avem apă pentru legume, fiecare se descurcă cum poate. În afară de asta se încurajează achiziționarea produselor din import deoarece sunt mai aspectuoase dar nu sănătoase. Lumea se bucură că arată bine și sunt mai ieftine decât cele produse la noi. De unde să mai plătești și impozit pe terenul agricol? Un kilogram de legume de la mine ar trebui să ajungă la masă mult mai scump. Cele din import sunt mai ieftine și te concurează”, a declarat Adelina Turcu.
„Nenorociții ăștia sunt puși numai pe luat de la lume. Nu subvenționează agricultura, nu dau bani la țărani să poată să facă și ei ceva, terenurile rămân pârloagă deoarece nu se dau subvenții. Satul este îmbătrânit și tinerii nu au unde munci. Terenul este parcelat și nu se fac asociații, deoarece toți fug de taxe și impozite, asta e realitatea. Nu merge agricultura, nu merge nici industria, asta e clar de când lumea și pământul. Sunt mari interese și mai ales comisioane pe care le iau unii pentru importuri. Pe noi ne pun la taxe și impozite iar guvernanții trăiesc în lux. Dacă ne-au luat din salarii și din pensii, mâine vor veni să ne ia și soția din pat că ăștia sunt în stare de așa ceva. Sunt în stare să ne bage taxă și de câte ori facem sex cu nevasta”, a declarat Neculai Angheluță.
