Pentru inteligența lor corbii sunt numiți ‘’cimpanzeii păsărilor’’. Corbul din Noua Caledonie /Corvus moneduloides/ amintește cu adevărat de cimpanzei prin abilitatea sa de a folosi bețișoare pentru a extrage larve din trunchiul arborilor, informează Corriere della Sera. O nouă cercetare, ‘’Complex cognition and behavioral innovation in New Caledonia Crows’’, publicată în ‘’Proceedings of the Royal Society’’ din Londra, îl pune din nou în centrul atenției. O echipă de cercetători de la Universitatea din Auckland /Noua Zeelandă/, condusă de Alex Taylor, dovedește capacități ale sale și mai surprinzătoare. Åžapte exemplare din acea specie de corbi au știut să rezolve o problemă destul de complexă, deoarece implica o serie de etape aflate departe de ținta de atins. Acest lucru necesită nu numai construirea unei strategii elaborate ci și capacitatea de a inhiba ceea ce la multe animale este tendința de a viza direct obiectul râvnit. Corbii trebuiau să își procure o bucățică de carne închisă într-un recipient, pentru extragerea ei fiind nevoie de un bețișor lung. Acesta se afla dincolo de un grilaj și pentru a ajunge la el trebuia procurat un alt bețișor, care se afla la o mică distanță, agățat de o sfoară și atârnând în gol. Corbii și-au dat imediat seama despre ce este vorba, au știut să-și construiască mintal strategia corectă și au rezolvat problema. Corbul numit Sam, cel mai inteligent din grup, a avut nevoie de numai 110 secunde. Ornitologii cred că folosirea bețișoarelor pentru a pescui larvele ascunse în trunchiul copacilor a evoluat în Noua Caledonie și Galapagos, deoarece în aceste insule lipsesc ciocănitorile care, dotate cu un cioc robust în formă de daltă și o limbă mobilă și lungă, sunt pe alte meleaguri specialistele în acest procedeu. Prin comportamentul lor, corbii din Noua Caledonie confirmă, în plus, că au minte, cu alte cuvinte un gen de dublare a lumii, sau a unei porțiuni a ei, unde este posibil, pe bază de experiențe dobândite, să producă ipoteze și să le experimenteze. Este evident că mintea păsărilor a evoluat independent de cea a mamiferelor. Mintea diferitelor specii este adaptată rezolvării unor probleme specifice. Astfel, dacă corbul din Noua Caledonie are înclinație spre folosirea inteligentă a unor unelte, gaița, care trebuie să-și aducă aminte unde a ascuns sute de semințe, își construiește nu o singură ‘’hartă a comorii’’, așa cum făceau odată pirații, ci o ‘’hartă a celor 100 de comori’’.
