Departamentul Național Anticorupție a solicitat strămutarea dosarului în care Marian Oprișan, președintele Consiliului Județean, a fost trimis în judecată, pentru abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals și uz de fals. Cererea a fost depusă la Înalta Curte de Casație și Justiție și urmează să se judece în data de 18 septembrie. Solicitarea formulată de DNA confirmă faptul că este vorba de un dosar politic, procurorii așa-ziși anticorupție dorind strămutarea la o instanță la care să poată influența actul de justiție. În plus, ea denotă lipsa de încredere a unei instituții a statului, respectiv Departamentul Național Anticorupție, în altă instituție a statului – Judecătoria Focșani. Åži dacă instituțiile statului se suspectează reciproc, cum mai poate avea încredere în ele cetățeanul obișnuit ? De reținut că pe timpul cercetărilor, procurorii au respins toate probele depuse de avocații apărării, ceea ce demonstrează că nu s-a dorit stabilirea adevărului, ci trimiterea în judecată a șefului administrației județene. Motivele invocate de procurorii DNA pentru strămutarea procesului politic intentat președintelui Consiliu-lui Județean, Marian Oprișan, nu au fost făcute publice, cererea fiind depusă la Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală. Consiliul Județean a fost informat de solicitare, printr-o adresă, transmisă de Tribunalul Vrancea și semnată de judecătorul Adrian Toni Neacșu. În adresă nu sînt arătate motivele care stau la baza cererii de strămutare. De reținut că DNA s-a chinuit timp de un an de zile să inventeze probe pentru a-l acuza pe Oprișan de fapte de corupție. Numai că procurorii au eșuat, șeful administrației județene fiind trimis în judecată sub acuzații care nu țin de competența DNA. Rechizitoriul întocmit de procurorii DNA împotriva lui Oprișan și a 5 funcționari, încalcă principiile fundamentale ale drepturilor omului, Constituția României, Codul Penal și Codul de Procedură Penală. Procurorii așa ziși anticorupție au întocmit dosarul în sens unic, prezentînd doar faptele care îi incriminează pe cei șase și nu au luat în calcul prezumția de nevinovăție. „Profesionalismul” procurorilor DNA s-a bazat pe articolele apărute în presa portocalie. Pietruirea unor drumuri comunale a fost prima găselniță a procurorilor DNA pentru a-l acuza pe șeful administrației județene de utilizare de credite în alte sco-puri. De reținut că „cercetările” procurorilor s-au făcut din birou și nu pe teren, așa cum ar fi fost normal. Oprișan, prin intermediul avocaților săi, a depus mai multe obiecțiuni și a solicitat realizarea unei expertize tehnice și financiar-contabile privind modernizarea celor 41 de drumuri. Numai că procurorul Horațiu Baias a respins obiecțiunile și soli-citărilor depuse de avocații lui Oprișan. Obiecțiunile demontează punctual acuzațiile legate de modul cum au fost realizate lucrări de împietrui-re pe 41 de drumuri comunale. În mod ciudat, procurorul Baias își motivează refuzul spunînd că efectuarea unei expertize tehnice în apărare n-ar fi relevantă deoarece „este vorba de drumuri comunale, care au suferit modificări în timp ale caracteristicilor, iar de la data lucrărilor au trecut aproape doi ani de zile”. Numai că din aceleași motive, procurorii nu pot demonstra că nu au fost executate lucrările pe cele 41 de drumuri. Procurorii DNA nu le-au permis acuzaților să se apere Achiziționarea Complexului Căprioara este un alt obiectiv de investiții pentru care Marian Oprișan a fost trimis în judecată. Dosarul nu conține probe temeinice din care să reiasă că ar fi prejudiciat bugetul Consiliului Județean sau fondul de re-zervă al Guvernului României. Specialistul DNA, Dumitru Tătaru, a efectuat un raport de constatare în care și-a permis să-i nominalizeze pe „vinovați”, deși sarcina de a da un verdict revine, conform legii, judecătorilor. În rechizitoriul DNA se spune că achiziționarea complexului de imobile de la Petrești s-ar fi făcut în mod ilegal. Anchetatorii pornesc de la nota de fundamentare prin care Consiliul Județean solicită Guvernului bani pentru achiziția acestui corp de clădiri, punîndu-i la îndoială legalitatea. Astfel, specialistul DNA, Dumitru Tătaru, apreciază că formularea din cerere nu ar fi destul de clară și concluzionează că hotărîrea de guvern prin care au fost alocați bani pentru achiziție ar fi nelegală. Concluzia trasă de specialistul Tătaru este că Marian Oprișan ar fi vinovat pentru că Guvernul a aprobat banii pentru achiziția clădirilor din Crîngul Petrești, la solicitarea sa. Or, singura în măsură să se pronunțe asupra legalității unui act normativ, fie hotărîre de guvern, lege sau ordonanță de guvern, este instanța de contencios admi-nistrativ. Atît timp cît actul respectiv este în vigoare, ne-fiind abrogat pe căi legale, trebuie luat ca atare și pus în aplicare. Aceasta cu atît mai mult cu cît specialistul DNA este economist și nu are studii juridice, astfel încît să-și permită o judecată corectă. Avocații apărării au demontat acuzațiile și constatările lui Tătaru, însă contestația lor nu a fost luată în considerare de anchetatori. Lui Oprișan i se impută și faptul că a alocat bani pentru întreținerea obiectivelor de reprezentanță și protocol „Hanul dintre Vii” și „Vila Rucăr”, deși Camera de Conturi Vrancea a dat descărcare de gestiune la acest tip de cheltuieli, în fiecare an. Un lucru conside-rat legal într-o anumită perioadă nu poate fi apreciat drept ilegal, ulterior. Dosarul – „o mascaradă făcută pe criterii politice de către DNA” În disperarea lor de a-i găsi nod în papură lui Marian Oprișan, procurorii DNA i-au făcut acestuia dosar pînă și pentru iluminatul de Sărbători. Åžeful administrației județene a declarat că deși au pretenții de „mari specia-liști”, procurorii DNA care au verificat actele „nu au fost în stare să citească, acolo unde scrie negru pe alb că, deși sistemul de iluminat public al municipiului Focșani se află în administrarea Electrica, autoritățile locale au posibilitatea legală de a îmbunătăți și reabilita iluminatul public prin achiziția unui sistem de iluminat specific sezonier, denumit în actele contabile mobilier urban, acesta neintrînd în atribuțiile și investițiile Electrica”. Hotărîrea de Guvern nr.1793 din 2004 specifică faptul că banii sînt acordați Primăriei Focșani pentru îmbunătățirea și reabilitarea sistemului de iluminat public. „Dacă banii ar fi fost cheltuiți în mod nelegal, sînt sigur că auditul realizat de către Curtea de Conturi ar fi arătat că Primăria a cheltuit banii în alte scopuri decît cele menționate în actul normativ”, a precizat Oprișan. Președintele Consiliului Județean a declarat că dosarul în care este judecat este o „mascaradă făcută pe criterii politice de către DNA”. „Procurorii DNA au încălcat Constituția țării, legile în vigoare, Codul de Procedură Penală, avînd în vedere că nu au admis probatoriile propuse, efectuarea unor expertize tehnice și contabile. Instanța de judecată va admite aceste probe, avînd în vedere că dreptul la apărare a fost încălcat. Nu a fost cauzat nici un prejudiciu vreunei instituții. Drumurile au fost executate, Complexul Căprioara este în proprie-tatea Consiliului Județean, iar valoarea acestuia este acum de 4 ori mai mare. Cît privește iluminatul de Sărbători, dacă ar fi să-l mai fac de 100 de ori, pentru cetățeni l-aș face de 100 de ori, în ciuda celor care fac dosare politice în această țară”, a spus Marian Oprișan.
