Fiecare român privește cu speranță momentul 1 ianuarie 2007, data cînd se așteaptă aderarea României la Uniunea Europeană. Acceptarea în marea familie europeană după o jumătate de secol de comunism i-a făcut pe mulți să viseze cu ochii deschiși la bunăstarea din țările europene. Salarii de mii de euro, locuri de muncă legale în Franța, Germania sau Anglia sînt speranțele pe care românii vor să le vadă transformate în realitate. Din dorința de a trăi mai bine după anii comunismului și 16 ani de prelungită tranziție, realitatea de după integrare a fost transformată în mituri. Muncitorul vrîncean speră că după intrarea în Uniunea Europeană munca îi va fi plătită la un nivel egal cu salariul muncitorului din Germania sau Italia. Iar dacă nu va fi mulțumit de cît primește în România atunci va putea pleca oricînd să muncească într-una din țările vestice, unde va putea obține bani din care să își plătească un concediu exotic și o mașină scumpă. Însă intrarea în UE aduce o realitate diferită de speranțe. Analiștii economici ai Băncii Naționale au arătat că salariile nu vor fi majorate decît dacă întreprinderea este destul de profitabilă pentru a-și permite acest lucru. Chiar dacă salariul mediu brut din Uniunea Europeană ajunge la circa 2.200 euro, aceasta nu înseamnă o majorare automată a veniturile muncitorilor din România. De altfel sînt state membre ale UE de 20-30 de ani care nici pînă acum nu au atins un asemenea nivel. În plus, UE nu se amestecă în politica salarială a țărilor membre, acestea urmînd să decidă singure nivelul salariului minim care trebuie respectate de angajator. Nici angajarea într-unul din statele europene nu va fi posibilă atît de ușor pe cît se crede, deoarece țările membre UE au politici stricte cu privire la piața muncii. Cu excepția Marii Britanii, care are nevoie de forță de muncă ieftină, celelalte țări privesc cu reținere valul de muncitori ieftini care ar urma să vină din România și Bulgaria. Un exemplu este cazul Germaniei unde mitul „instalatorului polonez”, mai ieftin decît muncitorul german a atras valuri de nemulțumire populară. În plus, nivelul ridicat al șomajului din Germania sau Franța a obligat autoritățile să ia măsuri speciale de protecție a salariaților din aceste țări. În schimb, există țări cu care România poate încheia acorduri bilaterale, cu condiția reciprocității. Dispar firmele nepregătite pentru piața europeană Unul dintre miturile care alimentează imaginația patronilor este dispariția firmelor românești datorită concurenței, ceea ce ar duce la transformarea României într-o țară de desfacere pentru produsele străine. Se estimează că datorită condițiilor dure impuse firmelor mici și mijlocii pentru a intra pe piața europeană, vor dispărea circa 40-50% din societăți. „Cred că 40% dintre firmele vrîncene vor avea probleme foarte mari. Aș dori să nu fie atît de multe, dar există experiența celorlalte țări care au intrat în UE, Polonia, Ungaria, unde 50-60% dintre firmele mici și mijlocii au dispărut”, a afirmat Sorin Vornic, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Vrancea. Pentru a rezista normelor ce vor fi introduse de la 1 ianuarie ar trebui ca patronii firmelor să investească masiv în standardizare produselor, în rezolvarea problemelor legate de mediu și de salarizarea muncitorilor. Fiecare societate comercială va trebui să realizeze produse care să corespundă standardelor existente în UE, iar cei care nu vor înțelege acest lucru vor dispărea de pe piață. „Uniunea Europeană lucrează pe șabloane, se lucrează pe standarde, iar aceasta va fi o mare problemă”, a adăugat Vornic. Firmele care vor fi pregătite în momentul aderării nu vor avea decît de cîștigat, deoarece aderarea la UE va elimina barierele în calea societăților. Competitivitatea firmelor românești și poziția lor pe va fi consolidată, iar piața extinsă, de aproape 500 de milioane de consumatori, înseamnă noi oportunități și calitate crescută pentru consumatori. Conform Acordului de Asociere, din 1995, barierele de tip tarifar aplicate fluxurilor comerciale din UE vor fi reduse treptat, pînă la eliminare, în 2007. De altfel, în ultima perioada, competitivitatea produselor românești pe Piața Internă a UE a crescut constant. UE a devenit principalul partener de schimb al României, cu 72% din schimburile comerciale, iar volumul exporturilor a crescut constant. Ajutoarele de stat se vor acorda și după 2007 Alte mituri despre momentele de după aderarea României la UE se referă la dispariția ajutoarelor de stat pentru firmele aflate în dificultate. În domeniul concurenței și ajutoarelor de stat se spune că din momentul aderării se vor interzice ajutoare de la stat pentru economie. În realitate, ajutoarele de stat vor putea fi acordate și după 2007, cu respectarea strictă a criteriilor și intensităților de acordare. Se vor acorda ajutoare pentru dezvoltare regională, protecția mediului, salvare și restructurare, instruirea angajaților și ocuparea forței de muncă, cercetare și dezvoltare. În plus, România va primi fonduri comunitare importante pentru dezvoltarea unor proiecte care să contribuie la creșterea economică și recuperarea decalajelor dintre regiuni. În urma negocierilor s-a stabilit că România va primi, în perioada 2007-2009, fonduri de la bugetul Uniunii Europene, pentru agricultură, pentru acțiuni structurale și pentru programe comunitare, în valoare de aproximativ 11 miliarde euro în angajamente, din care plăți efective, aproximativ 6 miliarde euro (plățile se fac pe măsura derulării proiectelor). România va contribui la bugetul UE cu aproximativ 800 de milioane euro și va primi, în medie, 2 miliarde anual. La acestea se adaugă investițiile străine. Dacă acum doar firmele străine pot cumpăra terenuri pentru investiții, în urma negocierilor s-a stabilit pentru persoanele fizice o perioadă de tranziție pînă în 2014 pentru terenuri în extravilan și 2012 pentru a doua reședință, cu restricții la cumpărare. Excepție fac liber profesioniștii și agricultorii, dacă folosesc terenul pentru afaceri. Milioane de agricultori vor fi transformați în șomeri Probabil că cel mai mult vor avea de suferit agricultorii datorită politicii diferite de susține a agriculturii pe care o are Uniunea Europeană. Unul dintre miturile create în ultimii ani susține că milioane de agricultori vor fi transformați în șomeri. Totuși, în Politica Agricolă Comună, nu există limitări ale numărului de persoane care pot munci în agricultură. Acesta depinde strict de strategiile și obiectivele fiecărui stat membru UE. Însă schimbarea modului de acordare a subvențiilor în agricultură va crea probleme gospodăriilor țărănești de subzistență, care produc doar pentru consumul propriu și nu doresc să cîștige din munca cîmpului. Pentru susținerea acestora, conform Politicii Agricole Comune, au fost alocați circa trei miliarde de euro, bani destinați dezvoltării rurale care stimulează dezvoltarea fermelor de subzistență. Deși se vorbește despre agricultură în termeni negativi susținînd că negocierile realizate pînă în 2004 sînt încheiate în dezavantajul României, în realitate, România a obținut aproximativ 4,721 miliarde euro pentru perioada 2007 – 2009, respectiv 3,921 miliarde euro pentru mecanismele Politicii Agricole Comune și dezvoltare rurală. La acești bani se adaugă circa 0,8 miliarde euro estimați pentru proiecte finanțate din fonduri structurale. Strategia de negociere s-a concentrat pe dezvoltare rurală, suprafață cultivabilă pentru cereale, creșterea animalelor, sectorul viti-vinicol, agro-industrie, respectiv prelucrarea zahărului și laptelui. Viile hibrid vor fi înlocuite pînă în 2015 Cea mai importantă problemă pentru vrînceni o reprezintă politica europeană în domeniul viticulturii. S-a spus în dese rînduri că după 1 ianuarie 2007, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, vor dispărea zaibărul sau căpșunica, soiurile hibrid de struguri fiind interzise. Însă în urma negocierilor purtate pînă în 2004 s-a obținut recunoașterea întregii suprafețe de vie existentă în România. În plus, UE interzice doar anumite tipuri de de vii hibride. Pentru România s-a reușit ca numai 30.000 hectare de viță-de-vie să fie înlocuiți. Aceasta se va face pînă la sfîrșitul anului 2015. Mai mult, viile hibride plantate pe suprafețe mai mici de 0,1 hectare nu trebuie înlocuite, dacă se produce pentru consumul familial și nu pentru comercializare. Totuși, există condiții stricte de producere a băuturilor alcoolice. În Uniunea Europeană, pentru a descuraja consumul de alcool, se percepe același nivel al accizelor pentru alcool, indiferent dacă este pentru consumul propriu sau comercializare. România a obținut în negocieri o derogare, după data aderării, respectiv plata a 50% din acciza pentru 50 litri băuturi spirtoase/ gospodărie anual pentru alcoolul produs din fructe, destinat autoconsumului. Astfel, vrîncenii își vor putea prepara țuica, însă trebuie să se înregistreze legal și să îndeplinească standardele de igienă și protecție a consumatorului. De asemenea, în domeniul creșterii și sacrificării animalelor au fost stabilite condiții dure. Tăierea animalelor pentru larg consum prevede amețirea acestora și respectarea condițiilor de igienă, adică tăiere în abatoare, iar pentru consum propriu, animalele pot fi sacrificate prin metode tradiționale însă numai pînă la data aderării la UE. După această dată, tăierea porcului de Crăciun sau a mielului de Paște nu vor dispărea, dar vor trebui să țină cont de normele de îngrijire a animalelor.
