Prefectul Ion Oprea a convocat, astăzi, Comisia Consultativă Județeană pentru a-și prezenta „realizările” pe 2005. În loc să vorbească despre criza economiei vrîncene, majorarea impozitelor, scăderea salariilor, prefectul a ales să prezinte o realitate paralelă care cuprinde relaxare fiscală, combaterea corupției, eliminarea barierelor administrative, dezvoltarea IMM-urilor, creșterea capacității de colectare a impozitelor și taxelor, diminuarea evaziunilor fiscale, finalizarea reformei proprietății funciare și modernizarea infrastructurii rutiere. Numai că, în spatele unor cifre frumos așezate pe hărtie, realitatea este cu totul alta. De la începutul materialului, cînd descrie situația mediului de afaceri din județ, prefectul Ion Oprea laudă relaxarea fiscală produsă prin cota unică de impozitare și încasările mari la bugetul de stat. Cifrele care îi pot ameți pe cei care citesc hîrtiile semnate de prefect prezintă o realitate din care lipsesc costurile mari ale întreținerii sau creșterile de prețuri la alimente pe care le simte fiecare cetățean. În schimb, prefectul Oprea susține că prin cota unică de impozitare introdusă de guvernul portocaliu au crescut veniturile salariaților. Nu credem însă că muncitorii din economia vrînceană ar fi de acord cu spusele prefectului. Mai mult, realitatea economică este diferită decît cea în care se pare că trăiește Ion Oprea. În loc de creșterea veniturilor, vrîncenii au avut parte anul trecut, de o scădere a salariului net. Potrivit Direcției Județene de Statistică, în luna noiembrie 2005, venitul mediu net al salariaților vrînceni era mai mic cu aproape două sute mii lei față de cît se înregistra în luna noiembrie a anului 2004. Nici relaxarea fiscală produsă de cota unică de impozitare nu a adus prea multe bucurii cetățenilor, nevoiți să facă față unei creșteri a nivelului impozitelor sau introducerii altora noi. De altfel, în Planul Economic de Preaderare realizat de guvernul reprezentat de prefectul Ion Oprea, care exprimă politica fiscală din următorii trei ani, autoritățile recunosc că, după introducerea cotei unice, se urmărește o majorare de pînă la 16% a majorității impozitelor indirecte. Cota unică se va aplica asupra veniturilor din dividende, din dobînzi, din cîștiguri din titluri de valoare, din operațiuni din vînzare – cumpărare de valută, la termen, pe baza de contract, veniturile din lichidarea unei persoane juridice. În plus, se va majora impozitul pe clădirile utilizate ca locuințe, taxa asupra mijloacelor de transport ca urmare a modificării modului de calcul al impozitului. De asemenea, din 2006 a crescut de 40 de ori impozitul pe terenurile agricole care trebuie plătit de țărani, chiar dacă profitul din muncile agricole abia le îngăduie să își ducă traiul zilnic. O singură investiție în drumuri Din materialul întocmit de prefectul Ion Oprea, nu lipsesc nici contradicțiile. Pe de o parte, se susține că anul trecut a avut loc o creștere a veniturilor la Bugetul General consolidat al statului însă, după doar șapte pagini, același raport precizează că în 2005 nu au fost resurse bugetare pentru continuarea lucrărilor de modernizare la două drumuri naționale, DN2L și DN2M, din Vrancea. Singura lucrare de investiții derulată pe drumurile naționale, după cum recunoaște Ion Oprea, a constat în reparații capitale la podul rutier pe DN 11 A, peste rîul Siret la Adjudul Vechi. Prefectul motivează lipsa investițiilor arătînd că infrastructura județeană a fost grav afectată de inundații și de alunecările de teren din iunie 2005. Deși arată că a fost alocată suma de 600 miliarde lei vechi, prefectul nu spune nici măcar un cuvînt despre faptul că aceasta este total insuficientă pentru executarea lucrărilor de aducere a drumurilor distruse la stadiul de dinainte de inundații. Nici un cuvînt despre faptul că, în urma evaluărilor făcute la fața locului de societatea independentă de consultanță Consilier Construct București, inundațiile din luna iulie 2005 au produs pagube de 1.637 miliarde lei vechi. Prefectul a uitat de criza medicamentelor compensate La capitolul sănătate, prefectul amintește întîlnirile avute cu personalul de specialitate, dar nu spune nimic criza gravă generată de imposibilitatea de a asigura medicamente gratuite și compensate pentru vrînceni. Nu amintește nimic despre faptul că, la presiunile bolnavilor, farmaciștii au eliberat medicamente în regim gratuit și compensat în valoare de 20 miliarde lei vechi, sumă pe care CAS Vrancea refuză să o achite, motivînd că „s-a depășit plafonul”, impus prin contract. Dar CAS Vrancea, anunță economii la acest capitol în valoare de 22 miliarde lei vechi. La capitolul protecție socială se vorbește despre recalcularea pensiilor, dar nu se spune nimic despre faptul că majoritatea pensionarilor reclamă că această recalculare nu prea există în realitate, creșterile fiind de doar cîteva zeci de mii lei vechi. Aceasta este dezvoltarea economică și socială „orientativă” a locuitorilor județului Vrancea, stare pe care prefectul „nepolitic”, numit în funcție de guvernul Tăriceanu, nu dorește să o prezinte vrîncenilor.
