Numărul elevilor plecați în străinătate care solicită transferul la școlile din Vrancea, crește de la an la an. Din statisticile existente la Inspectoratul Åžcolar Județean (ISJ) rezultă că numărul celor care s-au întors deja în școlile vrîncene la începutul acestui an școlar se ridică la 35. Acești elevi au primit echivalări de studii de la Ministerul Educației. Deși mulți elevi decid să părăsească școlile românești pentru a pleca în țări precum Italia, Spania sau Portugalia, există și cazuri în care unii decid să se întoarcă pentru a învăța în țară. Ingrid Grozavu a venit, în acest an școlar, să studieze la Colegiul Național „Alexandru Ioan Cuza” din Focșani, după ce a primit echivalări de studiu de la MEdC. Ea a plecat împreună cu familia, în Canada, unde a învățat timp de doi ani, după ce, în Focșani, urmase cusrsurile Åžcolii „Åžtefan cel mare”. La întoarcerea în Vrancea, Ingrid a avut de ales între „Unirea” și „Cuza”. „Am plecat din țară pentru a avea un trai mai bun. Cînd m-am întors, a trebuit să aleg între două licee și l-am ales pe cel unde mă aflu acum, pentru că cei de aici m-au primit foarte bine”, a afirmat Ingrid Grozavu. Ea spune că s-a acomodat cu repede cu metodele de predare și de învățare din Canada și că sînt diferențe foarte mari între sistemul educațional românesc și cel de peste ocean. Ingrid a povestit că în Canada sînt mai puține materii și că pregătirea începe de la vîrsta de 5 ani cu grădinița, continuă de la 6 la 12 ani cu școala primară, școala gimnazială durează doi ani, iar liceul, patru ani. Ingrid Grozavu mai spune că stătea la școală de la 9.00 la 16.00, timp în care profesorul preda, manualele lipsind cu desăvîrșire, elevii erau ascultați, mîncau și își făceau temele. „Aici mi se pare un pic mai greuț, pentru că orele în Canada erau mai lejere. Am observat că aici sînt unele lucruri pe care trebuie să le înveți, dar în Canada nu ești nevoit să le studiezi”, afirmă Ingrid Grozavu. Profesorii spun că nu a durat prea mult pentru ca noua elevă să se acomodeze. Profesorul Enache Mîndrescu a precizat că „Ingrid Grozavu a avut o perioadă destul de scurtă pentru a se încadra în cerințele planului de învățămînt și cerințelor formate de programa școlară de la clasa a V-a. Are o mare deschidere pentru cunoaștere, pentru a putea să achiziționeze într-un timp rapid cunoștințe teoretice și formative”. Ingrid a reușit într-un timp scurt să se regăsească în topul celor mai buni elevi ai clasei. Robert Răileanu a venit din Spania Tot la Colegiul „Cuza”, la începutul anului școlar, a ajuns să studieze și Robert Răileanu, venit din Spania. Robert a plecat din România în 1995, pentru a se alătura părinților săi. El nu a învățat în Focșani decît primul trimestru din clasa I. Odată cu revenirea la o școală vrînceană, Robert a fost nevoit să se obișnuiască, înainte de toate, cu limba română. „Am reînvățat să citesc și să scriu, dar dacă la început mi-a fost mai greu, acum mi-am revenit. Cînd am venit, am început să mă uit la filme subtitrate în limba română și am învățat cuvinte noi, pentru a mă descurca la școală”, a precizat Robert Răileanu. El spune că citește cărți în limba română și a început să facă pregătire la acest obiect de studiu, dar și la altele pentru că „am trei ani care îmi lipsesc la matematică și fizică”. Robert povestește că în Spania, avea la școală doar 11 materii, la care nu se prea asculta. Singurele note se puneau la două, trei săptămîni, cînd elevii susțineau examene și la sfîrșitul unui semestru. Acolo, spune Robert Răileanu, anul școlar este format din trei semestre. El a precizat că în Spania profesorii le puneau elevilor și nota 0, chiar dacă era foarte greu de recuperat. Robert susține că a reușit să se acomodeze și că nu are probleme cu colegii de clasă. „Nu a fost greu să mă acomodez la această școală. După o săptămînă, eram prieten cu toți elevii, dar mi-a fost mai greu să le rețin numele”, a spus Robert Răileanu. Profesorii spun că au aflat multe lucruri interesante de la elevul sosit din Spania. „Am învățat de la el un adevăr pe care l-a exprimat în puține cuvinte, dar care surprind foarte bine cea mai delicată problemă a sistemului nostru: «se învață mult și puțin, iar în Spania se învață puțin și mult »”, a afirmat Mihaela Ionică, profesoară de limba și literatură română la CNC.
