Senatorul Jan Vraciu, actualul președinte al PD Vrancea a fost protagonistul unui dosar penal, în urmă cu mai mulți ani, fiind anchetat pentru prejudicierea bugetului de stat. El a fost unul dintre protagoniștii controversatei Afaceri Sibarex, așa cum a fost numită în epocă. Aceasta a constat în crearea unui sistem de firme căpușă care s-au lipit de SC Sibarex SA, la vremea respectivă cu capital majoritar de stat, și care s-au înfruptat din banii publici alocați Canalului Magistral Siret Bărăgan. Astfel, Sibarex a ajuns în pragul falimentului, în timp ce firmele căpușă au prosperat. Afacerea a făcut obiectul unui dosar penal, în care cercetările, efectuate de polițistul Enache Manolache, au început în 1994 și s-au încheiat în 1998. Deși se număra printre inculpați, la finalul anchetei, Jan Vraciu a fost scos din cauză, mai ales că, între timp, devenise subprefect. Felul în care Enache Manolache a condus cercetările, poate explica actuala sa relație apropiată cu senatorul PD. Tot aici poate fi găsit și motivația numirii cumătrului său, Viorel Åžerbănoiu în fruntea poliției vrîncene. Averea lui Jan Vraciu, are la bază banii publici, din care s-a înfruptat pe vremea cînd firma sa, Gamma Construct, căpușa Sibarex SA. Povestea datează de la începutul anilor ’90, cînd Sibarex a reluat lucrările la canalul Siret-Bărăgan. Sibarex S.A a luat naștere în 1990, prin fărîmițarea Trustului de Construcții Hidrotehnice Speciale București. Societatea, cu capital majoritar de stat, urma să construiască, pe teritoriul județului Vrancea canalul de irigații Siret-Bărăgan, avînd atît utilajele cît și lucrătorii specializați. În 1992, Regia Autonomă a Apelor Bacău i-a și încredințat xecutarea lucrării „Canal Magistral Siret-Bărăgan”. Acest moment a fost pentru cîțiva angajați ai societății un bun prilej să transfere banii publici, din conturile statului, în buzunarele personale. Zis și făcut, deși avea capacitatea necesară pentru a executa lucrările, Sibarex a încheiat contracte de subantrepriză cu 16 societăți private, aparținînd unor salariați sau foști salariați. Printre acestea s-a aflat și Gamma Construct a lui Jan Vraciu. Expertul contabil Emilia Truș remarca, într-o expertiză financiar-contabilă din 1994, că firmele subantreprenoare au fost înființate chiar în preajma încheierii contractelor dintre Sibarex și Apele Române, în cadrul unui plan foarte bine pus la punct. „Este evident că societățile subantreprenoare, avînd un capital social de 100 de mii de lei fiecare, nici o dotare tehnică, nici un utilaj specific activității de construcții, de mică medie sau mare mecanizare și nici forță de muncă specializată angajată cu contract de muncă, nici material, nici credite de la bancă, nu puteau realiza lucrări de investiții la Canalul Magistral Siret-Bărăgan”, se arată în expertiză. O afacere din care statul a avut de pierdut Contractul dintre Sibarex și Gamma Construct, firma lui Jan Vraciu a fost încheiat cu încălcare normelor legale în vigoare la acea dată. Gamma Construct nu a fost angajat în urma unei licitații așa cum prevedea legea, lucrarea fiindu-i încredințată direct. O altă încălcare a legii a reprezentat-o lipsa prevederilor privind acordarea garanțiilor de bună execuție. În cazul în care lucrările executate de societatea lui Vraciu erau de proastă calitate, acesta nu avea nici o obligație față de Sibarex SA. În schimb, Sibarex răspundea pentru calitatea lucrărilor executate în fața beneficiarului. Înțelegeri de acest fel, fără respectarea prevederilor legale au fost încheiate și cu ceilalți subantreprenori. Ilegalitatea a fost constatată atît de Regia Autonomă a Apelor Române Bacău cît și de inspectorii Corpului de Control al Primului Ministru. Potrivit inspectorilor guvernamentali, absența garanției de bună execuție ducea la preocuparea firmelor particulare „de a obține profituri mari în detrimentul calității lucrărilor”. Eventualele deficiențe de calitate urmau să fie suportate doar de Sibarex. Regia Autonomă a Apelor Române și-a exprimat dezacordul pentru un asemenea stil de lucru, într-o scrisoare înregistrată, la sediul Sibarex, cu numărul 2675 din 08.06.1993. Suma de bani pusă în joc era mult prea mare pentru ca cei care au pus la cale operațiunea să se oprească. Toate dotările necesare, respectiv bani, forță de muncă, utilaje care aparțineau Sibarex au fost puse la dispoziția firmelor căpușă și folosite pentru a produce „o masivă scurgere de capital din mîinile statului în buzunarele unor persoane particulare”. Plățile către firmele căpușă se făceau cu precizie de ceasornic, de multe ori în detrimentul salariaților Sibarex. Aceștia erau nevoiți să-și aștepte salariile de la 2 pînă la 33 de zile întîrziere, în timp ce buzunarele lui Jan Vraciu și a celorlalți parteneri se umflau. Sibarex oaia de la care a muls Vraciu Pentru Jan Vraciu, contractul cu Sibarex a reprezentat o adevărată oaie de muls, mai ales că nu a investit aproape nimic. Gamma Construct a fost înființată la începutul lui 1993, cu un capital social minim, de 100 de mii de lei, avînd sediul în apartamentul actualului senator. În 1993, căpușa lui Vraciu a primit de la Sibarex, în baza contractului de subantrepriză, pentru lucrările pe care le executa la canal, materiale de construcție în valoare de 70.446.300 lei, avansuri bănești în sumă de 46.500.000 lei și alocații pentru copiii salariaților în valoare de 870.090 lei. De asemenea, Gamma Construct a beneficiat de serviciile unor utilaje și mijloace de transport, aparținînd Sibarex, pentru a căror închiriere ar fi trebuit să plătească suma de 9.587.179 lei. Însumate, toate aceste valori se ridicau la 127.403.569 de lei care, actualizat, reprezintă în jur de 5 miliarde de lei. Deși era beneficiarul unei afaceri de anvergură, care îi aducea profituri considerabile, Jan Vraciu a vrut și mai mult și s-a dedat la fel de fel de găinării, menite să-i rotunjească veniturile. Gamma Construct, a încasat de la Sibarex bani pentru diverse materiale pe care nu le-a livrat, a prezentat spre decontare facturi fictive sau a primit bani ilegali în contul unor servicii pe care era obligat să le presteze, prin contract. Găinării de doi lei sub paravanul unei afaceri de sute de mii de dolari Un control al Direcției Finanțelor Publice descoperea la sfîrșitul anului 1993, că Jan Vraciu a introdus spre decontare în situațiile de lucrări întocmite pentru Sibarex SA un număr de 40 plase sudate, pentru care a încasat, în baza facturii nr 114 din 1993, 600 de mii de lei, aproximativ 1.000 de dolari. Deși Gamma Construct a luat banii, Sibarex SA nu a văzut niciodată marfa. În același mod Gamma Construct a mai încasat diverse sume pentru materiale a căror proveniență nu a putut-o justifica cu documente legale. Inspectorii financiari au tras concluzia că Jan Vraciu a încasat bani pentru livrări fictive. O altă ilegalitate a fost descoperită de expertul Emilia Truș, care a constatat că, Gamma Construct a încasat ilegal de la Sibarex 5.357.159 de lei, adică aproximativ 8.000 de dolari. Suma reprezenta contravaloarea transportului pe calea ferată a pietrei care urma să fie folosită la o lucrare. „În contractul de subantrepriză încheiat de Sibarex cu Gamma Construct se specifică faptul că transportul va fi suportat de subantreprenor (nr 8949/26.06.1993). Articolele nr 8 și 9 specifică: «Din valoarea totală negociată de antreprenorul general, subanreprenorului îi revine valoarea cheltuielilor directe, mai puțin valoarea impozitului pe salarii și a transportului pe Calea Ferată». Chiar și în aceste condiții, Gamma Construct a prejudiciat Sibarex cu suma de 5.357.159 lei, introducînd spre decontare și contravaloarea transportului pentru piatra adusă de la SC Andezitul Deva”, arăta experta Emiliei Truș, în opinia căreia aceasta, reprezenta o problemă deosebit de gravă. Ancheta lui Enache Manolache ridică mari semne de întrebare În cursul anului 1994, afacerea Sibarex a intrat în atenția instituțiilor statului care au au demarat o anchetă penală. Au fost anchetate mai multe persoane aflate în conducerea societății, printre care directorul general de la vremea respectivă, Åžtefan Dobrovolschi, contabilul șef Victor Linescu precum și cîțiva dintre partenerii acestora, printre care Jan Vraciu. Lucrarea a fost încredințată unui căpitan de poliție dornic de afirmare, Enache Manolache. Cercetările au durat pînă în 1998, cînd în cele din urmă, dosarul a ajuns în instanță. În mod ciudat, deși inițial s-a aflat printre inculpați, numele lui Vraciu a dispărut, din actul de urmărire penală încheiat de Enache Manolache. Jan Vraciu a fost scos din cauză, întîmplător, în aceeași perioadă în care a ocupat scaunul de subprefect. După acest episod, Enache Manolache s-a transformat din anchetator într-unul dintre apropiații liderului, cei doi fiind văzuți împreună cu diverse ocazii. Felul în care Enache Manolache a condus cercetările, poate explica relația sa apropiată cu Vraciu. Tot aici poate fi găsit și motivația numirii cumătrului său, Viorel Åžerbănoiu în fruntea poliției vrîncene.
