Sănătatea românilor ca prioritate națională rămîne doar un slogan electoral, miniștrii Sănătății care se succed la putere uitînd de legea fundamentală a țării și preocupîndu-i mai mult schimbarea directorilor de spitale și mai puțin prevenirea bolilor. Articolul 34 din Constituția României statuează că dreptul la ocrotirea sănătății este garantat, iar statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătății publice. În ciuda recomandărilor Constituției, aproape 2.600 de copii s-au îmbolnăvit de rujeolă în ultimul an, respectiv din septembrie 2004 pînă în octombrie 2005. Azi sînt înregistrate cazuri de rujeolă în 31 de județe ale țării și în municipiul București, cele mai multe îmbolnăviri fiind confirmate în județele Constanța – 455 de cazuri, Prahova – 304 cazuri, Bihor – 230 de cazuri și municipiul București -185 de cazuri, iar opt copii au murit deja din cauza infecției. S-a ajuns într-o astfel de situație în condițiile în care Ministerul Sănătății are obligația să vaccineze gratuit, printr-un program național, copii cu vîrsta între 12 și 15 luni și cei peste șapte ani. Mai mult chiar, autoritățile române au aderat la programul OMS, angajîndu-se astfel în fața organismelor internaționale că vor eradica rujeola. Această situație este reversul monedei, avînd în vedere că miniștrii Sănătății, în loc să-i intereseze sănătatea națiunii, au avut ca țintă mai mult schimbarea directorilor numiți de fosta guvernare, a celor care critică autoritățile pentru puținii bani dați sistemului. Primele semne care prevesteau o posibilă epidemie au apărut încă de anul trecut, dar partidele erau ocupate cu campania electorală, așa că nimeni nu a mai avut timp să gîndescă licitația de vaccin antirujeolic pentru 2005. Mircea Cinteză, numit ministru al Sănătății de noua guvernare, a fost primul care a aflat depre epidemia de rujeolă care a cuprins la începutul anului partea de vest a țării. Dar și el pare a fi avut prea multe pe cap, la început de mandat, gîndind în perspectivă spre o reformă radicală a sistemului. De aceea, atunci cînd a aflat de epidemia din vest a aruncat „pisica moartă” în curtea predecesorilor, făcîndu-i responsabili de creșterea cazurilor de pojar pe cei care au condus sănătatea între 2002-2003. În primăvară, Ministerul Sănătății anunța că epidemia de rujeolă izbucnită în județele din vestul țării a pornit de la cîteva cazuri, numărul lor crescînd treptat în perioada octombrie-noiembrie 2004 și atingînd „cote epidemice”. Pe de altă parte, reprezentanții MS susțineau că epidemia de rujeolă a fost prevestită de studiul de seroprevalență realizat în perioada 2001-2002, ale cărui rezultate nu au fost utilizate în vederea elaborării unei strategii de prevenire de către conducerea Ministerului Sănătății din acea perioadă. În opinia specialiștilor din Comisia de Epidemiologie a MS, o campanie de vaccinare în masă ar fi trebuit să aibă loc în perioada 2002-2003, astfel încît epidemia de rujeolă din 2004-2005 să poată fi evitată. Fostul ministru a fost poate mulțumit că a scăpat cu această declarație și nu s-a mai concentrat pe organizarea licitației. Așa că vaccinarea nu a mai avut loc, iar licitația a amînată, avînd loc abia în toamna anului acesta. Între timp, Cinteză a fost debarcat de la conducerea MS. Poate doar amenințarea scaunului ministerial le-ar trezi interesul Noul ministru al Sănătății, Eugen Nicolăescu – om de cifre și nu medic – pare să fi venit la MS cu un singur scop: să facă cu orice preț „revoluție în sistem”. Așa că vaccinarea împotriva rujeolei a rămas și pentru Nicolăescu un obiectiv secundar. Din acest motiv și-a văzut liniștit de pachetul celor 14 legi care trebuie asumat de Guvern și care permite schimbarea directorilor de spitale, considerați incomozi. Între timp, rujeola face tot mai multe victime. Acum, Ministerul Sănătății caută soluții și cere vaccinarea urgentă a copiilor chiar mai mici de un an. Dar cine își asumă acum vaccinarea unui sugar, în condițiile în care în mod normal imunizarea trebuie făcută la un an, nu mai devreme? – se întreabă specialiștii. Medicii spun că în cazuri extreme poate fi administrat vaccinul copiilor sub un an, singurul risc fiind o formă ușoară de pojar. În schimb, rujeola la sugari poate evolua în cele mai grave forme spre bronhopneumonie sau chiarencefalită postrujeolică. Totuși, vaccinarea antirujeolică a copiilor sub un an și a celor care au împlinit șapte ani rămîne prima măsură pentru limitarea extinderii epidemiei de rujeolă și a complicațiilor acestei boli. Complicațiile maladiei pot avea grave repercursiuni asupra sănătății copiilor, mergînd pînă la encefalită post-rujeolică. Literatura de specialitate arată că într-un caz din 800 pînă la 1.600 poate apărea encefalita postrujeolică, rata mortalității fiind între 12-15 la sută. În timp, infecția rujeolică se poate complica copilul făcînd o boală neurologică cu mortalitate peste 90 la sută, incidența rară fiind de unu la un milion. După ce spitalele s-au umplut cu copii bolnavi, MS face precizări: Întrucît se constată o creștere a numărului de cazuri la copiii sub vîrsta de vaccinare, adică sub un an, ministerul a solicitat atît comisiei de epidemiologie, cît și institutelor de sănătate publică regională să analizeze posibilitatea scăderii vîrstei de imunizare. Dar pînă va fi analizată această varinată și pînă va începe urgent vaccinarea ar putea trece timp prețios, în care riscurile creșterii numărului de bolnavi este tot mai mare, mai ales după ce elevii vor reveni la școală. Nimeni nu-și permite să ignore această boală, dar, prin atitudinea lor, miniștrii par să nu ia în calcul consecințele. Poate doar amenințarea scaunului ministerial le-ar trezi interesul.
