Creștinii ortodocși de rit vechi au sărbătorit ieri, prima zi de Crăciun, sărbătorile lor de iarnă fiind decalate cu 13 zile, în urma refuzului de a trece la Calendarul Gregorian, adoptat de majoritatea creștinilor. În România mai multe minorități etnice, printre care sîrbii, rușii lipoveni și ucrainenii au sărbătorile de iarnă conforme ritului vechi. Pînă la miezul nopții, pe mesele acestora nu au fost așezate decît mîncăruri de post, iar sub fețele de masă s-au pus, conform obiceiului, bani și fîn, acestea urmînd să fie scoase doar la Bobotează, cînd fînul va fi împărțit animalelor din gospodărie. Săptămîna viitoare, în noaptea de 13/14 ianuarie aceștia vor sărbători Anul Nou și pe Sfîntul Vasile. În Vrancea există o puternică comunitate de credincioși ai Bisericii Ortodoxe de rit vechi, în comuna Bolotești trăind nu mai puțin de 20 familii, care păstrează credința pe stil vechi. De asemenea, lîngă Bolotești există două mănăstiri, cu hramul „Sf. Mironosițele Femei” și „Sfinții Voievozi”, care aparțin cultului ortodox de rit vechi. Aici se nevoiesc 35 de măicuțe, care se îngrijesc de păstrarea credinței lor. În județul nostru mai există credincioși de rit vechi la Focșani, Răcoasa, Adjud și Vintileasca. Creștinii ortodocși de stil vechi respectă tradițiile și obiceiurile celor de stil nou, cu deosebirea că sărbătorile de iarnă sînt decalate cu 13 zile. Decalajul a apărut în anul 1924, cînd o parte din creștinii ortodocși au refuzat să adopte Calendarul Gregorian, menținîndu-l pe cel Iulian. Creștinii ortodocși de rit vechi sărbătoresc Anul Nou în noaptea dintre 13 și 14 ianuarie, iar Boboteaza la 19 ianuarie. Biserica Ortodoxă de stil vechi din România are peste un milion de credincioși și aproximativ 130 de biserici, schituri și mănăstiri, majoritatea construite după 1989. Sediul Mitropoliei Bisericii Ortodoxe de stil vechi este în județul Suceava, la Mănăstirea Slătioara, unde se află circa 70 de călugari. În anul 1992, în București, erau înregistrați circa 32.000 de credincioși de rit vechi. În județul Botoșani, cele aproximativ 600 de familii de creștini ortodocși de stil vechi, în principal ruși lipoveni, sărbătoresc prima zi de Crăciun, după ce cu o seară înainte împodobesc bradul și cîntă colinde tradiționale în slavona veche. Tradiții ale credincioșilor de rit vechi Prima persoană colindată este, de obicei, preotul bisericii. De remarcat este că ritualul rușilor lipoveni este diferit, colindele fiind cîntece bisericești în slavona veche ce vestesc Nașterea Domnului. Aceste colinde se cîntă numai în casă, în fața icoanei. În diferitele zone din întreaga țară, unde sînt credincioși pe stil vechi, localnicii, indiferent de vîrstă, aceștia au pornit la colindat de cu seară și nu s-au oprit pînă nu au trecut pe la toate casele din sat. Pînă la miezul nopții, pe mesele oamenilor nu au fost puse decît mîncăruri de post, iar sub fețele de masă s-au pus, conform obiceiului, bani și fîn, acestea urmînd să fie scoase doar la Bobotează, cînd fînul va fi împărțit animalelor din gospodărie. Credincioșii sîrbi merg la biserică, unde se sfințesc darurile și stejarul, simbolul Crăciunului, în timp ce copiii au cîntat colinde și au primit, în biserică, nuci și cozonaci. Ritualul continuă în curtea bisericii cu arderea stejarului, credința spunînd că scînteile produse de lemnul ars arată cît de mare va fi norocul oamenilor în anul care vine.
