Întrunirea noului Parlament, jurămîntul președintelui și învestirea Guvernului după alegeri sînt evenimente strict corelate prin prevederile Constituției, astfel încît atît partidele aflate pe primele locuri, cît și șeful statului au un cuvînt hotărîtor în formarea noii majorități parlamentare. Noul Parlament se întrunește, la convocarea președintelui în funcție, în cel mult 20 de zile de la data alegerilor, respectiv cel mai tîrziu în 18 decembrie, la șase zile după turul doi al alegerilor prezidențiale. După ce noul Parlament își alege structurile de conducere, noul președinte ales depune jurămîntul în fața forului legislativ. Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament, arată noua Constituție a țării. Candidatul pentru funcția de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului. În ceea ce privește alegerea președintelui, prevederile constituționale au rămas neschimbate. La cel de-al doilea tur de scrutin, este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi. Rezultatul alegerilor pentru funcția de președinte al României este validat de Curtea Constituțională. Candidatul a cărui alegere a fost validată depune jurămîntul în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună. Mandatul președintelui României este de cinci ani și se exercită de la data depunerii jurămîntului, spre deosebire de fosta Constituție, în care mandatul era de patru ani.
