VIDEO și FOTO! Dublă lansare de carte a colegului nostru, Petrică Butuc: „Le-am oferit prietenilor. Și mi le-am oferit și mie, pentru că simt o bucurie că le am.”

0
1127

Colegul nostru, Petrică Butuc, a fost ieri înconjurat de prieteni la lansarea a două volume – „Învingătorii” și „Doi pe-un pod luat de ape”. Evenimentul publicistic a fost găzduit de Braseria Corso din Focșani. Petrică Butuc nu a publicat doar cele două cărți care au fost lansate oficial ieri, ci și a treia – prima în ordine cronologică, care a fost prezentată la începutul acestui an la Biblioteca Județeană – „Soldați împinși în avanpost”, un volum sensibil, de rondeluri. „Are vână, are condei, are talent”, a concluzionat un alt jurnalist din vechea gardă, prezent la eveniment, colegul și prietenul de-o viață al lui Petrică Butuc, Radu Borcea. Iar lansarea cărților a fost un bun prilej de aducere aminte a anilor în care au lucrat împreună, Radu Borcea explicând totodată contextul în care au fost așternute pe hârtie editorialele lui Petrică Butuc, încă valabile. Editoriale care au apărut în presa vremii la acel moment, iar acum au fost toate reunite în volumul „Doi pe-un pod luat de ape”.

Un om care îl cunoaște bine pe colegul nostru este și profesorul Vasile Lefter, care a arătat cum vede autorul: „Ca ziarist, ca om care știe să ajute pe alții – care abia încep să facă profesia asta, și ca un mare generos”. În opinia acestuia, cartea „Învingătorii” „promovează olimpismul”. Poate vă întrebați de ce „Învingătorii”. Nu vom scrie aici, dar vă invităm să descoperiți. Cum vă invităm să descoperiți și celălalt volum prezentat ieri la Restaurantul Corso, dubla lansare nefiind una întâmplătoare, după cum a precizat Petrică Butuc. Deși, poate la prima vedere o carte socio-politică („Doi pe-un pod luat de ape”) și una despre sportivii Vrancei („Învingătorii”) nu ar avea prea multă legătură, Petrică Butuc a explicat cum se îmbină cele două și rațiunea pentru care ieri a prezentat publicului prezent la eveniment două volume. Ca o paranteză, „public” este însă prea sec spus. Pentru că, așa cum am subliniat de la început, la eveniment au participat persoane apropiate scriitorului, publicistului și ziaristului Petrică Butuc. Mare parte, chiar personajele din volumul „Învingătorii”. Mai mult, Petrică Butuc a vorbit ieri despre fiecare în parte, arătându-și, la rândul său, recunoștința că a fost primit cu brațele deschise în lumea aceasta, a sportului. Petrică Butuc nu a scris de la început pe sport. Dar, la un moment dat, cariera sa a luat-o pe acest drum. Și, din cuvintele sale pline de căldură și de emoție, s-a văzut clar că a devenit pasionat de acest domeniu și că, la rândul său, a găsit prieteni printre cei despre care a scris zi de zi în cotidianul nostru. „Sunteți oameni care ați făcut performanță. Ca antrenori, ca sportivi. A fost o bucurie pentru mine să vă cunosc, unii mi-ați acordat prietenia dumneavoastră, pentru care vă mulțumesc, m-am simțit și mă simt foarte bine în mijlocul dumneavoastră”, a subliniat Petrică Butuc, care a dezvăluit ieri și contextul în care penița sa și-a schimbat traiectoria, spre sport: „Am scris presă social politică până într-o zi în care n-am mai putut. Ajungem la un moment dat la saturație. Din acea perioadă, am două momente, pe care le-am surprins în volumul de rondeluri” – a arătat acesta.

„Am adunat două cărți într-o lansare, pentru că cea care se referă la mediul economic, politic și social vorbește despre fundamentul pe care se așează activitatea sportivă. Activitatea sportivă e mai productivă dacă are o susținere economică în spate. Dacă are și o susținere politică în spate. Politică, în sensul că politicul determină economicul: Facem mai mult venit, susținem mai mult sportul. Cert este că, pentru a se dezvolta, sportul are nevoie de o susținere economică în spate. Și de o susținere politică. Așa cum se vede în anii aceștia, în România, mai ales în sportul care este subvenționat de comunitățile locale, sportul, dacă nu are susținere, nu produce. Sau produce foarte puțin. Oricum, sportul în Vrancea produce mai mult decât susținerea pe care o are”, a atras atenția domnul Butuc.
În plus, a mai spus colegul nostru,
„și sportul este un fenoment social”, ba chiar unul „de mare importanță, care formează caractere, formează oameni, dezvoltă sănătate și așa mai departe”. Și, dacă până acum nu a fost clar, o să o spunem noi direct: Petrică Butuc este un om pasionat de ceea ce face. Mereu a fost, iar acum, dovadă, sunt rândurile adunate în cărțile care au văzut lumina tiparului în acest an. Petrică Butuc și-a pus complet sufletul „pe tavă”, iar pentru cei care nu au reușit să ajungă la lansarea cărții de rondeluri, ieri a citit două, cumva pentru a explica momentul în care a decis „să evadeze” în sport. Și starea sa la acel moment de răscruce din carieră.

Ce urmează? Doar viitorul va arăta aceasta, însă Petrică Butuc a arătat că de-a lungul carierei a adunat suficiente informații cât pentru a le așterne în alte două cărți. Cel puțin, am zice noi. Dar, așa cum a subliniat ieri, nu știe dacă mai are motivația necesară. Dar, am spune noi, ar fi păcat să nu o găsească și să nu lase, negru pe alb, anii de experiență acumulată. Și, aproape că am auzit o promisiune ieri, în momentul în care i s-a adresat lui sensei Viorel Burlan, cel care l-a antrenat pe Dumitru Prunariu pentru spațiu: „Sensei, am de făcut atâtea, că nici nu le mai știu. Poate găsim timpul să le facem, să scriem împreună o carte, în care personaj să fiți dumneavoastră. Eu nu sunt. Eu am avut bucuria, norocul, să întâlnesc asemenea oameni, despre care să scriu. Dacă sunt lucruri deștepte în carte, sunt cele spuse de dumneavoastră”, a arătat Petrică Butuc.
Și, cu siguranță, sunt suficiente informații care pot fi așternute pe hârtie,
„putem să mai scriem împreună”, a spus Petrică Butuc. Dar? „Dar suntem ca în cântecul acela, «Pușca și cureaua lată, ce bărbat eram odată». E vorba de puterea de creație, de bani… Să știți că cele trei cărți le-am scos fără să le vând, le-am dăruit prietenilor. Au «locuit» în capul meu ani de zile, le-am construit ani de zile… până când a trebuit să le «scot». Le-am scos și le-am oferit prietenilor. Și mi le-am oferit și mie, pentru că simt o bucurie că le am. Sigur, ele sunt dedicate în primul rând soției mele, băiatului meu și nurorii mele și copiilor lor, adică nepoților mei.”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here