Fenomenul de bullying poate fi definit ca o lezare fizică, verbală și socială, ca un comportament ostil de excludere și umilire a cuiva, cu efecte dramatice asupra psihicului unui copil sau adolescent. Cuvântul bullying, care poate fi asociat cu termenii de intimidare, terorizare, brutalizare, vine din limba engleză, unde bully înseamnă bătăuș, huligan. Agresorul exploatează anumite slăbiciuni ale victimei legate de înfățișarea fizică, de etnie sau de religie și încearcă să-și impună dominația asupra sa. Pentru ca o agresiune verbală sau fizică să devină bullying, trebuie să îndeplinească trei condiții: să fie făcută intenționat, să presupună un dezechilibru de putere și să devină repetitivă. Poate să apară încă de la grădiniță, dar se manifestă îndeosebi în perioada preadolescenței. Agresorii pornesc de la ideea că a fi puternic, înseamnă ca ceilalți să se teamă de tine.
Bullying-ul poate să apară atât în instituțiile de învățământ cât și în afara acestora sub mai multe forme:
Abuz fizic sau emoțional intenționat cu caracter repetitiv bazat pe o inegalitate de forțe, agresorul considerându-se superior victimei prin capacitatea de a o domina.
Agresiune directă sau indirectă, excludere, farsă cu caracter denigrator, umilitor sau intimidant.
Violență fizică: distrugerea de bunuri aparținând victimei, împins, tras de păr, răsucirea brațelor, contuzii, arsuri, bătăi, lovituri cu pumnul, cu palma, cu piciorul
Cyberbulling-ul se manifestă prin violența psihologică prin internet, calculator, telefon mobil sau alte elemente de hărțuire on-line; compromiterea unui elev pe social media prin răspândirea unor informații false despre acesta
Abuz emoțional din partea unei persoane care se află în relație de răspundere sau de putere cu copilul: umilire verbală și sau nonverbală, intimidare, amenințare, terorizare, denigrare, acuzații nedrepte, discriminare, ridiculizare (educatori, profesori, antrenori).
Bullying-ul are consecințe grave și de durată asupra copilului:
Fobia socială, refuzul de a merge la școală; Stres, anxietate, depresie, tulburări de somn și alimentație, sistem imunitar scăzut; Scăderea stimei de sine; Performanțe școlare reduse; Suicid.
Pentru prevenirea acestui fenomen și a consecințelor pe care le produce, este foarte important ca părinții să mențină o comunicare transparentă cu copilul, să-l încurajeze și să caute sprijinul cadrelor didactice. La nivel de școală, Legea nr. 221/2019 pentru prevenirea și combaterea bullying-ului în spațiile destinate învățământului prevede obligația de a se introduce în Regulamentul de Ordine Interioară obiectivul „școală cu toleranță zero la violență”. Măsurile anti-bulliyng prevăd: dezvoltarea unor programe de informare cu privire la cauzele, consecințele, prevenția și gestionarea, crearea de proceduri de intervenție, supravegherea permanentă a spațiilor cu risc ridicat de bullying, identificarea și sprijinirea psihologică atât a victimelor cât și a agresorilor, implicarea părinților în luarea unor măsuri pentru protecția copilului, aducerea agresiunii la cunoștința autorităților abilitate. Sancțiunile pot prevedea amendă, închisoare și plata unor daune civile, de care se face răspunzător, de cele mai multe ori, părintele agresorului.
Profesor Nina Elena Plopeanu
