Clădiri din municipiul Buzău încă mai poartă amprenta perioadei comuniste, îmbrăcate în mozaicuri murale încremenite în timp, în antiteză cu picturile murale realizate de artişti contemporani, puternic accentuate motivaţional. Blocuri de locuinţe, foste fabrici sau chiar instituţii publice încă mai aduc aminte de perioada socialistă, prin intermediul unei arte care a luat amploare în ultima perioadă. Este vorba despre arta murală, o importantă componentă a culturii urbane.
Mozaicurile lucrate în urmă cu zeci de ani tratau teme religioase, politice, muncitoreşti, scoteau în evidenţă momente istorice şi pătrundeau în acelaşi timp în lumea abstractului. Unul dintre artiştii care au realizat opere în perioada comunistă pe clădiri din municipiul Buzău, Florin Menzopol, pictor şi mozaicar, consideră că există lucrări care merită păstrate şi care nu fac trimitere la regimul de dinainte de anul 1989. Tehnica de realizare a mozaicurilor murale era complicată, iar operele necesitau timp îndelungat pentru a fi realizate. Totodată, paleta de culori era redusă.
„Mozaicul de la fabrica Contactoare este făcut de Celmare Vasile cu studenţii lui. Simboliza ideea de construcţie a socialismului sau a comunismului. Tehnica este destul de complicată. Se folosesc bucăţele de marmură de Ruşchiţa, albe, ocru, gri, negre, deci o gamă redusă de culori. Bucăţile se pun pe un desen, desenul se lipeşte cu lapte de ciment, este o muncă infernală, muncă de echipă. Pe tencuiala proaspătă se chituieşte. O astfel de operă dura cel puţin un an sau mai puţin dacă echipa era mai mare.
Eu am făcut mozaicul de la Arhivele Statului, am aşezat piatra pe desen, mi-a luat câteva luni, apoi transpunerea mozaicului pe clădire. Mi s-a cerut de către conducerea instituţiei să reprezint descoperirile arheologice de la Pietroasele şi Monteoru, bogăţiile judeţului Buzău. A fost realizată în 1979. Am mai făcut încă o lucrare la Casa de Cultură a Tineretului din Parcul Tineretului, lucrare din mozaic făcută în marmură albă şi gresie albastră, despre tineret şi ştiinţă. Prima parte a operei a fost dată jos cu picamerul. Lucrarea mai există, dar este deteriorată, nimeni nu mi-a solicitat să o restaurez”, a precizat pentru AGERPRES Florin Menzopol.
Potrivit acestuia, tehnica operelor monumentale este foarte veche, inspirată din mozaicurile Romei antince. „Sunt foarte rezistente la intemperii, la cutremure nu cad. Sunt opere de artă, eu am investit energie, talent, muncă şi experienţă de o viaţă. Lucrarea de la Arhivele Statului nu are nimic politic, se bazează pe descoperirile arheologice importante. Astfel de lucrări ar trebui păstrate”, a arătat artistul. (…)
