Agenţia Naţională e Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) Vrancea a pus în funcţiune, luni, staţia de pompare SRP 5 de la Haret, dând drumul la apă pe o porţiune de 7,5 kilometri din canalul Siret – Bărăgan, în premieră de la realizarea acestui tronson de canal, potrivit prefectului judeţului Vrancea, Nicuşor Halici. „Suntem astăzi în zona Haret – Mărăşeşti unde, la punctul de alimentare din canalul Siret – Bărăgan SRP 5, a fost reparat motorul avariat în toamnă din cauza inundării şi a fost repusă în funcţiune instalaţia de alimentare a canalelor secundare din care fermierii urmează să extragă apa. Avem apă pe canal pe o lungime de 7,5 kilometri, în premieră, pentru că, de când a fost construit, canalul acesta a fost utilizat la mai puţin de jumătate din capacitate. Trebuie continuate şi lucrările pe celelalte canale, la Rugineşti, unde ar putea fi irigate circa 2.200 de hectare, Modruzeni – Mărăşeşti circa 1.500 de hectare. Doar cu aceste pompe şi motoare de la SRP 5 Haret am putea iriga circa 5.000 de hectare. Şi, în condiţiile în care canalul Siret – Bărăgan va fi finalizat, am putea ajunge la circa 65.000 de hectare irigate la nivelul judeţului”, a declarat Nicuşor Halici.
Prefectul a dat asigurări că în perioada următoare vor fi reperate şi celelalte pompe de la SRP 5 Haret, pentru a putea mări suprafaţa agricolă irigată în zonă. „În ultimii zece ani, în judeţul Vrancea, pe segmentul de îmbunătăţiri funciare şi canale de irigaţii nu s-a făcut nimic. Am început cu paşi timizi, dar trebuie să accelerăm, să fim permanent în contact direct cu fermierii, pentru că vorbim de asigurarea hranei, a supravieţuirii. Şi dacă mai avem o secetă ca anul trecut, stăm şi ne uităm la nişte investiţii făcute de pe timpul comunismului, care practic sunt funcţionale, dar trebuie pusă apă în ele. În perioada următoare, vom începe să reabilităm şi celelalte pompe care nu sunt funcţionale. Dacă aceste patru motoare care nu sunt astăzi funcţionale, costă, ca valoare de piaţă, în jur de un milion de euro, repararea lor ne-ar ajunge la 60-70.000 de euro. Cumva, stăm cu bogăţia în casă, prăfuită şi noi ne uităm cum dogoreşte soarele pe câmp, culturile se usucă, iar noi ajungem să importăm. Din grânarul Europei, ajungem să importăm cereale şi ale produse finite”, a fost de părere Halici.
Mai puţin de 10% din suprafaţa agricolă a judeţului Vrancea poate fi irigată la acest moment. „Avem această amenajare de la Haret unde putem să irigăm până la 1.500 de hectare de teren arabil. Avem amenajarea Putna, de circa 2.200 de hectare ce pot fi irigate. La Măicăneşti, ANIF Brăila irigă 5.000 de hectare, astfel că, la nivelul judeţului sunt irigabile, în acest moment, circa 8.000 de hectare din peste 92.000 de hectare suprafaţă agricolă”, a spus Eugen Popa, directorul ANIF Vrancea.
Pentru ca apa să ajungă însă din canale la plante, este nevoie ca şi sistemele de irigaţii ale fermierilor să fie funcţionale. „Pentru a folosi această staţie, trebuie ca fermierii să aibă instalaţii cu care să poată duce apa pe teren. Degeaba avem apă pe canal, dacă mai departe nu avem antene, nu avem staţii de pompare, nu avem reţea electrică. Trebuie să facem investiţii pentru a reuşi să refacem infrastructura şi a reuşi să ducem apa la plante. Financiar, fermierii nu prea au posibilitatea, pentru că sunt costuri destul de mari, dar se pot accesa şi fonduri europene, atât prin asociaţii sau direct pe fermă. Doar astfel ar putea să aibă posibilitatea de a extinde suprafeţele irigate”, a afirmat Irimia Motoc, preşedintele unei asociaţii a utilizatorilor de apă pentru irigaţii din zona Haret.
Vrancea a fost, în 2022, unul dintre cele mai afectate judeţe de seceta pedologică, peste 75% din culturile de toamnă fiind calamitate, în special la grâu, iar pentru culturile de primăvară s-au înregistrat şi calamităţi de 100%.
Autor: Dana Lepădatu
