Vrâncean judecat pentru hărțuire și violarea vieții private; a fost identificat pentru că scria „antelegi”, „andrept” şi „sa terminat”, „nu m-ai suport”

0
4395

Un vrâncean din comuna Țifești a fost trimis în judecată după ce, timp câteva săptămâni, și-a „terorizat” fosta concubină, pentru a o convinge să se împace cu el, după ce aceasta rupsese relația. Însă, cât erau împreună, bărbatul făcuse capturi foto în timpul apelurilor video pe care le avea cu partea vătămată, unele în posturi compromițătoare, pe care le-a și trimis mai departe câtorva persoane. Pentru toate aceste infracțiuni, bărbatul a fost acuzat de hărțuire și violarea vieții private.

Concret, în timpul anchetei s-a stabilit că, în perioada octombrie – noiembrie 2020, inculpatul a inițiat apeluri telefonice și a trimis mesaje de pe diferite numere de telefon și de pe aplicația messenger către persoana vătămată, creându-i acesteia o stare de temere, dar și că, în aceeași perioadă, a făcut respectivele capturi de ecran. De menționat că, până ca inculpatul să fie trimis în judecată, anul trecut partea vătămată a reușit să obțină un ordin de protecţie, conform căruia, timp de 6 luni, bărbatului i-a fost impusă obligația de a păstra o distanţă minimă de 100 de metri faţă de fosta cocubină şi de fiul acesteia, faţă de locuinţa şi de locul de muncă al acesteia din Focşani, având totodată interdicție să ia legătura cu ea.

Din ce se explica în acțiunea respectivă, cei doi se cunoscuseră în luna august 2020, în luna octombrie acesta a venit în țară și au petrecut aproximativ 4 zile împreună, însă relația nu a mai mers, așa că s-au despărțit definitiv la începutul lunii noiembrie 2020, moment în care femeia a și aflat că fostul iubit făcuse capturi foto în timpul discuțiilor video pe care le-au purtat. După despărțire, femeia a primit mai multe mesaje și a fost sunată de pe mai multe numere de telefon, unele cu prefix de România, unele cu prefix de Marea Britanie, alte ascunse, astfel că a cerut un ordin de protecție. Mai mult decât atât, potrivit acțiunii, așa cum apare pe rejust.ro, se arată că părții vătămate i-a fost creată a altă pagină de Facebook, cu datele sale, și că, din discuții, a primit informații potrivit cărora pozele sale vor fi distribuite on-line sau că fostul iubit se va prezenta la șeful său, la locul de muncă al acesteia și va discuta despre aceasta. „(…) din interpretarea conversațiilor purtate în mediul on-line între părţi în luna octombrie şi începutul lunii noiembrie 2020 pe numărul de telefon sau pe contul de socializare aparţinând pârâtului reiese că acesta din urmă i-a creat reclamantei o stare de tensiune şi de suferinţă psihică prin ameninţări verbale explicite reprezentate de difuzarea către persoane cunoscute reclamantei a unor imagini înfăţişând-o pe aceasta în ipostaze intime, în scopul de a o determina să continue relaţia de concubinaj în care se implicase cu pârâtul.

Din nicio probă administrată în cauză nu a rezultat şi că reclamanta, la rândul ei, ar fi exercitat asupra pârâtului acte de violenţă de natură psihologică sau de orice altă natură (…). Dimpotrivă, conversaţiile depuse la dosar relevă faptul că pârâtul era cel care o contacta în mod constant pe reclamantă şi îi solicita continuarea legăturii dintre ei, sub ameninţarea, aşa cum s-a arătat, a difuzării unor imagini cu reclamanta către persoane apropiate, continuarea conversaţiilor cu pârâtul fiind acceptată de reclamantă sub imperiul temerii care i-a fost astfel create. (…) din analiza mesajelor expediate reclamantei în perioada octombrie 2020 – începutul lunii noiembrie 2020 (când există certitudinea că pârâtul este autorul acestora) şi a celor expediate ulterior, în cursul lunii noiembrie 2020, reiese că este vorba despre aceeaşi amprentă a stilului de scriere, respectiv folosirea în mod greșit a literei a (pentru â) la început de cuvânt (antelegi, andrept, ati) şi repetarea similară a aceloraşi greşeli de ortografie (sa terminat, nu m-ai suport), împrejurare care este de natură să prezume că tot pârâtul este şi autorul mesajelor expediate reclamantei sau unor terţe persoane (cu referire la reclamantă) în luna noiembrie. Acest aspect, coroborat cu faptul că din nicio probă administrată în cauză nu a reieşit că în afară de pârât mai exista vreo persoană care să aibă vreun motiv să îi adreseze reclamantei, relativ în aceeaşi perioadă, acelaşi tip de amenințări ca cele provenind de la pârât, instanţa reţine că, în realitate, şi ameninţările din luna noiembrie 2020 au fost exercitate tot de către pârât”, se mai reținea de către instanța civilă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here