Săptămâna aceasta se împlinesc 100 de ani de la încoronarea la Alba Iulia, a regelui Ferdinand și a reginei Maria ca regi ai României Mari. Focșaniul are o legătură directă cu serbările încoronării prin preşedintele Camerei Deputaţilor, focşăneanul Mihail G. Orleanu. Fiu al avocatului și primar al Focșaniului, Gheorghe Orleanu, omul politic Mihail G. Orleanu este cunoscut în special prin activitatea desfășurată în Galați. Născut în 1859 la Focșani, Mihail G. Orleanu a îndeplinit diverse funcţii în justiţie, a fost judecător la Tribunalul Putna, procuror la Curtea de Apel Galați. S-a retras din magistratură în anul 1889 și a intrat în politică. A fost primar al oraşului Galaţi timp de două mandate și parlamentar între 1896 și 1926. Între 1922-1926 a fost președintele Adunării Deputaților, calitate în care a prezentat coroana reginei Maria la ceremonia încoronării din 15 octombrie. Omul politic a militat pentru revizuirea Constituției prin introducerea votului universal și exproprierea pentru utilitate națională. În Vrancea, Mihail G. Orleanu a deținut conacul de la Cotești, pe care l-a donat în 1925 fiicei sale Valentina la căsătoria cu Victor Slăvescu.
Ceremonia încoronării a fost organizată la inițiativa reginei Maria care a discutat cu I.C. Brătianu, prim-ministrul României și a stabilit data de 15 octombrie 1922. „Regina Maria şi-a dat seama că, dacă România Mare a fost realizată, Suveranii săi nu au fost încă încoronaţi şi ar fi normal ca o ceremonie de prestigiu şi mediatizată să marcheze Unirea istorică a teritoriilor româneşti sub sceptrul lui Ferdinand I cel Loial şi al Mariei cea Mare!”, arată istoricul Horia Dumitrescu în prezentarea ceremoniei care a avut loc în urmă cu o sută de ani. Fastuoasa ceremonie a avut loc la Alba Iulia, orașul din Transilvania unde Mihai Viteazul a intrat triumfător la 21 octombrie/1 noiembrie 1599. Ceremonia din 15 octombrie 1922 a avut loc în curtea Catedralei Încoronării din Albă Iulia, construită în 1921-1922, în locul vechii Mitropolii ridicate în 1599 de Mihai Viteazul.
Istoricul Horia Dumitrescu arată că, deoarece regelui Ferdinand i s-a interzis de Papă să fie încoronat de un preot ortodox, ceremonia a avut loc în afara bisericii, în aer liber, sub pretextul că acest act memorabil trebuie să aibă loc în faţa poporului său. Astfel, regele Ferdinand şi regina Maria, însoţiţi de mitropoliţi, de preşedinţii celor două Camere, care purtau coroanele, şi de ofiţerii cu hlamidele, au urcat pe estrada special amenajată pentru Încoronare. Sub baldachin au luat loc cei doi suverani urmaţi de preşedinţii Corpurilor Legiuitoare care ţineau în mâinile lor coroanele regale. „La ora 11, când în întreaga Românie au bătut clopotele bisericilor, iar la Alba Iulia au răsunat cele 101 lovituri de tun, Regele a luat coroana de la Mihail Pherekyde (președintele Senatului n.r.) şi, după obiceiul napoleonian, introdus la noi de Regele Carol I, şi-a aşezat-o singur pe cap. Regele a luat apoi coroana de aur din mâinile preşedintelui Camerei Deputaţilor, focşăneanul Mihail G. Orleanu, şi a pus-o pe capul Reginei, care a îngenuncheat în faţa sa. Regele a ridicat-o şi a sărutat-o pe frunte”, a povestit istoricul Horia Dumitrescu. Acesta menționează că urarea cu care Mihail G. Orleanu a încheiat alocuţiunea adresată Reginei a fost apreciată de presa vremii ca fiind „cea mai sinceră dintre urări”. ,,Să dea Dumnezeu ca la Vatra Ţărei Româneşti norocul să-şi aleagă pentru totdeauna lăcaşul. Iar Vouă, Sire şi Doamnă, vă urez ca drumul Vostru tot înainte să Vă fie smălţat cu flori”, se încheia alocuțiunea lui Mihail G. Orleanu.
Coroana reginei Maria a fost făcută din 3,6 kg de aur dăruite de magnatul român Pocol, care la vremea respectivă era senator şi proprietarul unor mine de aur din zona Baia Mare. Coroana a fost realizată de Casa de bijuterii Falize din Paris, după proiectul lui Costin Petrescu. Principala sursă de inspiraţie a constituit-o coroana doamnei Despina, soţia lui Neagoe Basarab, pe care a văzut-o pe fresca Mănăstirii de la Curtea de Argeş. Coroana cântăreşte 1.854 de grame şi este realizată din aur masiv şi conţine, în plus, pietre semipreţioase: turcoaze (16 bucăţi), ametiste (12), opaluri (68), chrysoprazuri (32), granate (16). Alături de coroana de aur, Regina a purtat la Încoronare şi un colier de diamante, un safir mare ca pandantiv, bijuterii comandate de Rege la celebra Casă de bijuterii Cartier.
