Într-un sat liniștit de la poalele munților Vrancei, Irești, comuna Vidra, drama unei femei de 62 de ani se scrie filă cu filă într-un grajd care stă să se dărâme la fiecare adiere mai puternică a vântului. Irina Fînaru a locuit jumătate din viață la București, acolo unde, spune ea, a și lucrat la un restaurant. Rudele femeii spun că aceasta a locuit cu un bărbat, însă nu au fost niciodată căsătoriți și nici nu au copii împreună. Lucrurile au luat o altă întorsătură, atunci când vrânceanca de 62 de ani a suferit un atac vascular cerebal în urmă căruia a stat internată mai mult timp la spital. Acum, Irina Fînaru a ajuns mai mult o umbră a omului muncitor pe care îl cunoșteau rudele. Plânge mai mereu, nu reușește să-și amintească lucruri din trecutul ei, ci doar că a primit bătaie și că acum, viața ei se rezumă la cămăruța improvizată într-un grajd și luminată doar cu o lanternă.
„Nu știu nimic, nimic… Bătăi, munceam, aduceam bani…‟
De cum intri pe poartă, imaginea care-ți apare în față pare desprinsă dintr-o poveste tragică… un morman de scânduri vechi și de țiglă înnegrită de vreme alcătuiește conturul unui loc căruia Irina Fînaru îi spune: „acasă‟. Un cățel jucăuș și un pui de pisică speriat sunt singurele vietăți care-i țin companie femeii. „Am muncit la București, la restaurant. Am pensie de handicap de 375 lei, iau medicamente… Stau aici, singură. N-am nimic. Am avut casă, dar acum stau în grajd. Mă ajută cumnata și un frate. Iau pastile, stau de dimineața până seara la ei, la 17:00 vin și eu acasă, aprind focul… nici lemne nu mai am, mă duc de una singură, zgribulită și stau acolo. Nu-mi fac eu mâncare, cumnata aduce mâncare. N-am nimic. Îmi trebuie medicamente, lemne… să am lemne. Nu vreau să zic nimic. Nu știu nimic, nimic… Bătăi, munceam, iar veneam, aduceam bani…‟, spune Irina Fînaru mai mult plângând și scuzându-se că… nu știe, sau mai bine spus, nu-și explică de ce a ajuns în acest punct.
„A locuit mulți ani cu cineva din București, iar după ce a văzut că l-a ajutat să-i facă o casă, a bătut-o și apoi a trimis-o la Irești. Din acea bătaie pe care a luat-o, a făcut un atac cerebral, a făcut pareză pe partea dreaptă, asta prin 2014. A făcut și al doilea atac cerebral la vreo doi ani distanță. Acum stă într-o casă bătrânească, mai mult un grajd. N-are condiții, n-are lumină, are doar o lanternă pe care o încarcă la mama. Vine mama și îi dă mâncare, o spală… Am încercat să-i facem o pensie de handicap ca să-și poată lua medicamentele, pentru că sunt scumpe. Un singur medicament, care o ajută să nu mai facă cheaguri de sânge la cap, este vreo 300 de lei‟, spune o nepoată de-a Irinei Fînaru.
Femeia de 62 de ani, chemată la tribunal
Cumnata care o mai ajută pe Irina Fînaru spune că în urmă cu câteva luni, aceasta a primit de la poștă un plic prin care era înștiințată că este chemată în instanță „pentru că are de plătit o grămadă de bani”. „Dar nu știu ce înseamnă asta. Bărbatul cu care a trăiat acolo la București cred că a făcut împrumuturi ceva, a pus-o pe ea să semneze, și acum trebuie să plătească. Mă duc pe 10 februarie cu ea la Focșani, la tribunal să văd despre ce este vorba. Printre hârtiile alea de la poștă am găsit și o factură de 1631,86 lei, pe care o avea de plată în luna aprilie 2018, acum nu știu despre câți bani e vorba. Și-a bătut joc de ea‟, spune cumnata femeii.
Cazul Irinei Fînaru este cunoscut și de reprezentanții Primăriei Vidra. „Doamna de la Asistență Socială și sanitarul nostru cunosc foarte bine cazul. Doamna Fînaru Irina a avut anul trecut o pensie de invaliditate, pentru că are un ușor handicap, și trebuia ca în luna august să-și reînnoiască dosarul, cum se face conform legii; dumneaei nu s-a dus, nu cunoaștem motivele, deși a fost anunțată de doamnele de la Asistență Socială în repetate rânduri.
Doamna are totuși o indemnizație de handicap de 375 lei. Atât rudelor, cât și reprezentanților primăriei care au făcut ancheta socială, doamna Fînaru le-a motivat că dorește să locuiască acolo. Noi o să facem propria anchetă să vedem care variantă ar fi cea mai bună. În funcție de posibilități, dacă vor dori și cei care au grijă de dumneai, vom încerca să-i ajutăm să amenajeze mai bine spațiul de acolo, ca doamna Fînaru să aibă condiții mai bune‟, a explicat Silviu Pintilie, primarul comunei Vidra.
Irina Fînaru ar avea nevoie de alimente, lemne pentru foc, câteva haine și… un loc mai bun căruia să-i spună: „acasă‟.
