Pe 14 noiembrie se lasă sec pentru Postul Crăciunului, Postul Nașterii Domnului. Conform rânduielilor bisericești se lasă sec în seara zilei de 14 noiembrie, însă, când această dată cade miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi mai înainte. Acest post durează până pe 24 decembrie inclusiv. Tot pe 14 noiembrie, în Biserica Ortodoxă este cinstit Sfântul Apostol Filip.
Ce înseamnă „lăsatul secului”?
Deși cuvântul „sec” din sintagma „lăsatul secului” este înțeles ca fiind sinonim cu ideea de uscat sau lipsit de grăsime, liturgistul Badea Cireșanu afirmă că acesta provine, mai degrabă, din deformarea expresiei „lăsatul seculului”, în care „seculul” este chiar secolul, adică lumea cu obiceiurile sale, timpul secular, lumesc. În limba italiană, termenul folosit este „carnevale”, tradus prin renunțare la orice fel de aliment de origine animală, scrie doxologia.ro.
Ce înseamnă, de fapt, această „lume” explică și Sfântul Apostolul Ioan: „Tot ce este de la lume, aceasta este: pofta trupului si pofta ochilor și trufia vietii” (I Ioan 2, 16). Ucenicul iubit al Domnului subliniază, aici, nu doar lepădarea de păcate, ci și toate lucrurile zadarnice care ne ocupă atenția și ne consumă timpul, adresându-ne, totodată, un îndemn la reînnoirea vieții prin întoarcerea către Dumnezeu.
Printre cele mai cunoscute tradiții referitoare la această zi a lăsatului de sec și care se păstrează încă în unele localități din Bucovina este spolocania sau polocania (cuvânt provenit din termenul rusesc poloskanije – „a spăla, a curăța”) – denumire dată primei zile dintr-un post mare de peste an (Postul Mare sau cel al Nașterii Domnului). În această zi, vasele în care s-a gătit și s-a mâncat de dulce se curățau și se urcau în podul casei, după care se coborau vesela și tacâmurile speciale pentru perioada de post.
În Postul Crăciunului se obișnuiește ca toți credincioșii să postească de carne, brânză și ouă, în timp ce lunea, miercurea și vinerea, se consumă mâncare fără ulei și fără vin. În zilele de marți si joi se face dezlegare la untdelemn și vin. Mai mult, sâmbetele și duminicile, până pe 20 decembrie inclusiv este dezleagare la untdelemn, pește și vin.
În ziua de Ajun se mănâncă abia seara și doar grâu fiert îndulcit cu miere, covrig, turte din făină și poame, deoarece cu semințe a ajunat în anul 597 și Daniil proorocul, și cei trei tineri Anania, Azaria și Misail, din Babilon, cei care au prevestit și așteptat Nașterea Mântuitorului.
De Crăciun, indiferent de ziua în care cade, se mănâncă de dulce.
Începând de mâine, 15 noiembrie, pe lângă postul alimentar, suntem chemați să lăsăm viața seculară și preocupările noastre lumești și să transformăm această perioadă într-un timp de rugăciune, de căință și mărturisire, de dragoste și iertare.
