Fermierii cer guvernanților să urgenteze procedurile pentru acordarea cât mai rapid a despăgubirilor pentru culturile agricole calamitate de seceta pedologică severă din acest an. Situația este dezastruoasă anul acesta în agricultură, foarte mulți fermieri neavând ce să recolteze de pe terenurile cultivate în toamnă și în primăvară. Iar sprijinul de la bugetul de stat este la circa un sfert față de cheltuielile făcute de fermierii care folosesc tehnologie modernă. Astfel, dacă pentru un hectar de cultură mare se cheltuie până la 4500 lei pentru înființare și întreținere, valoarea sprijinului acordat de la bugetul de stat nu depășește 1000 lei pentru hecturul cultivat cu rapiță sau 900 lei la grâu. La aceasta se adaugă cheltuielile cu arenda care trebuie plătită proprietarilor pentru terenurile lucrate.
Mulți fermieri, obișnuiți cu vremea capricioasă din ultimii ani, au cultivat atât grâu, dar și porumb, rapiță sau floarea soarelui, în speranța ca măcar o o cultură să prindă un an favorabil. Însă seceta extremă din acest an le-a dat toate planurile peste cap. Dacă grâul a fost compromis anul acesta, cu aproape 20 mii hectare din cele 26 mii calamitate la nivelul județului Vrancea, speranța era la porumb și floarea soarelui. Ultimele două săptămâni au arătat însă că și aceste culturi sunt compromise. Dacă până în ultimele săptămâni cele mai mari probleme erau în zone de sud, de la Vulturu, Tătăranu, Măicănești, lipsa de precipitații și temperaturile ridicate au afectat și culturile agricole din zonele Cotești, Golești.
Unul dintre cei mai mari fermieri din Vrancea, Constantin Bazon, ne-a spus că are aproape 800 hectare de porumb pe care va trebui să le toace deoarece nu are ce să recolteze. Nici aceasta nu este o soluție pentru că este nevoie de utilaje speciale și de ferme zootehnice dispuse să cumpere această producție. „Este un an extrem de greu. Niciodată nu a mai fost așa ceva. Am mai avut ani secetoși, în 2002-2003, dar nu a fost atât de grav. Toți fermierii au avut de suferit din cauza secetei pedologice extreme. Am avut suprafețe de 500 hectare de grâu de pe care nu am recoltat un kilogram. În același timp, avem de plătit furnizori pentru inputuri, pesticide, motorină”, ne-a spus Constantin Bazon.
Singura soluție pentru a mai diminua din pierderi și a reuși măcar să înceapă lucrările pentru culturile din toamnă, este sprijinul financiar de la stat. Reprezentanții Alianței pentru Agricultură și Cooperare arată că situația este dificilă pentru fermieri care au resimțit din plin impactul negativ al secetei pedologice severe. „Aproximativ 90% din fermierii români achită inputurile folosite în obținerea produselor agroalimentare prin valorificarea producției recoltate, iar foarte mulți fermieri nu au avut și nu vor avea ce recolta sau producția obținută este semnificativ diminuată și se vor afla la recoltat în situația neplăcută de a nu putea achita furnizorii de inputuri (pesticide, fertilizanți, combustibili), leasing-uri, salarii, credite, arendă, etc. Termenele scadente pentru majoritatea fermierilor au fost la 30 iulie și prin eforturi extraordinare s-au prelungit până la 15 august. Reiterăm gravitatea și amplitudinea situației în care se află producătorii din sectorul agroalimentar și urgența de a obține aceste despăgubiri care acoperă doar o mică parte din cheltuielile efectuate cu înființarea și întreținerea culturilor din anul agricol ce este pe cale de a se încheia sau pregătirea terenului pentru anul agricol următor, până pe 20 august 2020, dar fără de care nu se va putea continua activitatea. Comisia Europeană a dat acceptul pentru acordarea acestor despăgubiri pe 30 iulie 2020. Tot ceea ce mai este de făcut pentru acordarea despăgubirilor ține doar de instituțiile statului român”, se arată într-un comunicat al Alianței.
Pe de altă parte, fermierii care au culturile de primăvară compromise trebuie să anunțe acest lucru și să depună cereri pentru constatarea pagubelor la primăriile din localitățile unde au terenuri. Ulterior, o comisie va verifica gradul de afectare a culturilor agricole. Primăria municipiului Focșani a publicat pe pagina de Facebook un model de înștiințare, având în vedere „Ordinul M.A.D.R. nr. 120/68/2020 pentru modificarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice cu modificările și completările ulterioare”.
Modelul poate fi accesat AICI!
Apă doar pentru consum casnic
Pe de altă parte, autoritățile continuă să le ceară cetățenilor să nu mai folosească apa din rețeaua publică pentru a uda culturile afectate de secetă. Un exemplu în acest sesns este și Primăria Năruja, unde primarul Grigore Mihăieș a transmis, încă de săptămâna trecută, următorul mesaj: „Stimați cetățeni ai comunei Naruja, vin cu rugămintea către dumneavoastră să folosiți apa strict pentru consum casnic și igiena corporală, deoarece trecem printr-o secetă cumplită nemaiîntâlnită în ultimii ani și nu este suficientă apă să udăm grădinile. Am făcut o razie scurtă prin comună și am văzut multe instrumente de udat. Vă rog frumos să dăm dovadă de responsabilitate și să consumăm cumpătat apa pentru a putea trece cu bine peste această secetă. Noi o să clorinam apa conform programului de clorinare zilnic. Vă rog insistent să vă conformați solicitărilor noastre și să iubim aproapele ca pe noi înșine și problemele se vor rezolva.
Sunt cătune ca Petrești și Lunca unde sursele de apă au secat. Vom face eforturi în perioada imediat următoare să rezolvăm problemele în cele două cătune. Sper să găsesc înțelegere din partea cetățenilor celor două cătune, cu răbdare și îngăduință vom rezolva aceste probleme. Dacă în perioada următoare constat că nu se consumă rațional apa, mă văd nevoit să întocmesc un program de distributie apă, cu intervale orare prestabilite și comunicate. Sper să găsesc înțelegere și să nu ajungem la această măsură care va crea disconfort. Mulțumesc de înțelegere și sper că vom colabora în binele comunității.”
De altfel, și Compania de Utilități Publice SA Focșani a anunțat săptămâna trecută că „în contextul perioadei secetoase pe care o traversăm, ce se manifestă încă din perioada de primăvară, dar și pe fondul unui anotimp de iarnă, de asemenea, fără precipitații, sursele de apă devin neîndestulătoare în tot mai multe localități din mediul rural. În plus, se înregistrează un consum foarte mare de apă pentru întreținerea culturilor agricole, în ciuda prevederilor legale ce stipulează că, în perioadele secetoase, apa potabilă este destinată satisfacerii cu prioritate a nevoilor gospodărești ale populației. (…) În perioadele extinse de secetă este posibil însă ca, în zonele înalte ale localităților, să nu ajungă apa pe deplin în intervalele orare anunțate”.
